© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cardinalul Parolin îndeamnă Europa să redescopere îndrăzneala creştină[2026-01-12]foto: Vatican MediaÎn interiorul unei Catedrale încărcate de opt secole de istorie, plină cu sute de credincioşi şi membri ai familiei regale belgiene, Cardinalul Parolin a subliniat că „credinţa creştină nu există în afara timpului sau la marginea istoriei, ci creşte în interiorul acesteia, în locuri concrete şi prin comunităţi reale”. Cu mult înainte ca această structură gotică din secolul al XIII-lea să fie construită, a spus el, o capelă dedicată Sfântului Mihail şi o biserică romanică au dat deja mărturie despre rădăcinile adânci ale creştinismului în Bruxelles. Această creştere lentă şi cu răbdare, a spus Cardinalul secretar de stat, ilustrează însăşi natura Bisericii, care „nu se naşte dintr-un singur act izolat sau dintr-un proiect finalizat la un moment dat, ci dintr-o fidelitate care se întinde de-a lungul generaţiilor, în care fiecare persoană primeşte, protejează şi transmite ceea ce i-a fost încredinţat”. De-a lungul a opt secole, a remarcat el, Catedrala a însoţit viaţa creştină a oraşului şi a naţiunii, întruchipând o credinţă care se confruntă cu întrebările timpului. Primele temelii ale Catedralei Sfinţilor Mihail şi Gudula datează din 1226, când Henric al II-lea, duce de Brabant, a decis să construiască o biserică într-un loc strategic, la intersecţia rutelor care leagă Franţa şi Germania. Pentru Cardinalul Parolin, cei doi sfinţi patroni ai Catedralei întruchipează o misiune care rămâne extrem de relevantă astăzi. Sfântul Mihail evocă „vigilenţa şi discernământul”, în timp ce Sfânta Gudula reprezintă „fidelitatea zilnică”. Împreună, a spus el, ei schiţează chipul unei Biserici chemate să ţină împreună adevărul şi slujirea, fermitatea şi blândeţea. Gazdă a multor instituţii ale Uniunii Europene, Bruxelles este, a spus Cardinalul Parolin, un oraş născut din întâlnire şi din capacitatea de a reconcilia diferenţele. Cu toate acestea, a observat el, Europa însăşi traversează în prezent „o perioadă de fragilitate profundă, marcată de temeri şi fracturi care nu sunt doar politice şi sociale, ci şi interioare şi culturale”. Amintind figuri precum Robert Schuman, Konrad Adenauer şi Alcide De Gasperi – arhitecţii reconcilierii europene postbelice – Cardinalul a subliniat necesitatea de a reconstrui nu numai instituţiile Europei, ci şi sentimentul de încredere al oamenilor unii în alţii. Îndoiala de sine, a spus el, este, de asemenea, o provocare pentru Biserica de astăzi – cel mai mare pericol al său nu este declinul numeric, ci irelevanţa. „Nu slăbiciunea numerică este cea care subminează mărturia creştină”, a avertizat Cardinalul Parolin, „ci pierderea îndrăznelii evanghelice”. „Biserica nu stă deasupra istoriei şi nici nu fuzionează pur şi simplu cu ea”, a spus el. „Ea călătoreşte prin ea ca o prezenţă care însoţeşte, discerne şi serveşte.” În încheiere, Cardinalul Parolin a încredinţat Biserica, oraşul Bruxelles, Belgia, Europa şi comunitatea naţiunilor mijlocirii Mariei. Secretarul de stat al Sfântului Scaun şi-a exprimat speranţa că edificiul Catedralei Sfinţilor Mihail şi Gudula va rămâne „o casă deschisă şi un spaţiu de comuniune”, care continuă să formeze conştiinţe pentru dreptate, responsabilitate şi speranţă. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 206, Ultimul acces: 2026-09-21 03:33:11
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
