Mănăstirea Văcăreşti: S-au împlinit 41 de ani de la decizia demolării ansamblului monahal - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Mănăstirea Văcăreşti: S-au împlinit 41 de ani de la decizia demolării ansamblului monahal

[2026-01-09]
de Cristian Damian

În data de 9 ianuarie 1985, Nicolae Ceauşescu a hotărât demolarea ansamblului monahal Văcăreşti.
Începuturile mănăstirii se leagă de perioada domniilor fanariote din Ţara Românească şi Moldova. Iniţiativa ridicării unui ansamblu mănăstiresc i-a aparţinut Sfântului Constantin Brâncoveanu, însă răpirea şi martiriul domnitorului a împiedicat realizarea sa.
Ideea a fost preluată de succesorul său, domnitorul Nicolae Mavrocordat. În anul 1715, au început lucrările de construire a mănăstirii pe Dealul Văcăreşti, aşa cum era denumită zona în epocă.
Ansamblul mănăstiresc
Construcţia a fost finalizată în anul 1722 şi a fost realizată în stil brâncovenesc. Sfinţirea lăcaşului de cult a avut loc 24 septembrie 1724 şi a primit hramul „Sfânta Treime”.
Din dragostea sa pentru cultură, voievodul a înfiinţat şi o şcoală în limba greacă şi o tiparniţă la Văcăreşti.
După înzestrarea cu proprietăţi funciare, obiecte de cult şi privilegii domneşti, Mănăstirea Văcăreşti a fost închinată Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim, după cum precizează istoricul Adrian Nicolae Petcu.
Lăcaşul de cult a fost o clădire grandioasă, având o lungime de 42 m şi 17 m lăţime. Interiorul era pictat în frescă pe o suprafaţă de 2500 metri pătraţi. Mănăstirea a fost „o încununare a stilului brâncovenesc din Ţara Românească”.
În 1730, ctitorul a trecut la viaţa veşnică, iar lucrările au fost continuate de fiul său, Constantin Mavrocordat.
Închisoarea Văcăreşti
În urma Revoluţiei din 1848, Mănăstirea Văcăreşti a devenit spaţiu al detenţiei pentru revoluţionarii paşoptişti precum Nicolae Bălcescu, fraţii Golescu, Brătienii, Ion H. Rădulescu, C. A. Rosetti sau Ion Ghica.
La jumătatea secolului al 19-lea, gloria ansamblului monahal a început să apună. Momentul secularizării averilor mănăstireşti decis de domnitoul Alexandru Ioan Cuza a creat un nou precedent, care a transformat mănăstirea în închisoare.
În detenţie la închisoarea Văcăreşti s-au aflat şi Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi şi Ioan Slavici.
Deşi avea regim de închisoare, biserica a funcţionat până în 1948, când ultimul slujitor, părintele Dumitru Argint, a fost arestat de comunişti.
Finalul Mănăstirii Văcăreşti
Din anul 1973, închisoarea a fost dezafectată şi lăcaşul de cult urma să fie restaurat. În perioada 1974-1977, un colectiv de specialişti condus de arhitectul Liana Bilciurescu a restaurat partea estică. După anul 1977, Comisia Monumentelor Istorice a fost desfiinţată, iar şantierul a fost oprit.
În data de 2 decembrie 1984, după vizita lui Nicolae Ceauşescu la Mănăstirea Văcăreşti s-a luat decizia demolării mănăstirii. Demolarea propriu-zisă a avut loc în zilele de 11-15 decembrie 1986.
Pe locul aşezământului monahal se dorea construirea unui palat al justiţiei şi, ulterior, un complex sportiv. Şantierul viitoarei construcţii a fost oprit în 1990.
În prezent, pe locul fostei mănăstiri se află un complex comercial. Muzeul Municipiului Bucureşti păstrează fresce recuperate de la Mănăstirea Văcăreşti.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 254, Ultimul acces: 2026-09-27 08:04:59