Papa Leon condamnă „zelul pentru război” într-un discurs adresat diplomaţilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon condamnă „zelul pentru război” într-un discurs adresat diplomaţilor

[2026-01-09]

foto: Vatican Media
Papa Leon al XIV-lea a condamnat slăbirea multilateralismului internaţional şi utilizarea crescută a forţei într-un discurs adresat diplomaţilor vineri, în Vatican. A mai spus că statele ar trebui să respecte drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea religioasă şi libertatea de exprimare, şi să se conformeze dreptului internaţional umanitar, în cel mai lung discurs de până acum al pontificatului său.

„Diplomaţia care promovează dialogul şi caută consensul între toate părţile este înlocuită de o diplomaţie bazată pe forţă, fie de către indivizi, fie de grupuri de aliaţi. Războiul este din nou la modă şi zelul pentru război se răspândeşte”, a declarat el ambasadorilor şi altor reprezentanţi diplomatici ai Sfântului Scaun în Palatul Apostolic, pe 9 ianuarie. În prezent, 184 de state au relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun. „Pacea nu mai este căutată ca un dar şi un bun dezirabil în sine”, a continuat Pontiful. „În schimb, pacea este căutată prin arme, ca o condiţie pentru afirmarea propriei dominaţii. Acest lucru ameninţă grav statul de drept, care este fundamentul coexistenţei civile paşnice.”
Sfântul Părinte a făcut apel la preocuparea pentru binele comun al popoarelor, care trebuie să primeze în faţa „apărării intereselor partizane” în contextul tensiunilor crescânde, referindu-se în special la Venezuela, pentru care a reiterat apelul „de a respecta voinţa poporului venezuelean şi de a proteja drepturile umane şi civile ale tuturor”. Papa Leon şi-a încadrat discursul, parte a salutului anual de Anul Nou adresat corpului diplomatic, în contextul operei de filozofie creştină a Sfântului Augustin din Hipona, „De Civitate Dei” („Oraşul lui Dumnezeu”).
„Oraşul lui Dumnezeu” nu propune un program politic. În schimb, oferă reflecţii valoroase asupra unor probleme fundamentale privind viaţa socială şi politică, cum ar fi căutarea unei coexistenţe mai juste şi mai paşnice între popoare. Augustin avertizează, de asemenea, asupra pericolelor grave pentru viaţa politică ce decurg din reprezentări false ale istoriei, naţionalismul excesiv şi distorsionarea idealului liderului politic”, a spus el. A calificat „Oraşul lui Dumnezeu”, scris în secolul al V-lea, ca fiind extrem de relevant pentru perioada actuală, marcată de migraţia pe scară largă şi de „reajustarea profundă a echilibrelor geopolitice şi a paradigmelor culturale”.
Drepturile omului scurtcircuitate
Papa Leon a deplâns ceea ce a numit un „scurtcircuit” al drepturilor omului în întreaga lume de astăzi, în special dreptul la viaţă. „Reiterăm cu fermitate că protecţia dreptului la viaţă constituie fundamentul indispensabil al tuturor celorlalte drepturi ale omului. O societate este sănătoasă şi progresează cu adevărat numai atunci când protejează sacralitatea vieţii umane şi lucrează activ pentru a o promova”, a spus el. A denunţat, de asemenea, restricţionarea dreptului la libertatea de exprimare, libertatea de conştiinţă, libertatea religioasă şi dreptul la viaţă în favoarea altor „aşa-numite drepturi noi”, astfel încât „însuşi cadrul drepturilor omului îşi pierde vitalitatea şi creează spaţiu pentru forţă şi opresiune”. „Acest lucru se întâmplă atunci când fiecare drept devine autoreferenţial şi, în special, când se deconectează de realitate, natură şi adevăr”, a adăugat el.
Persecutarea creştinilor
Papa Leon a spus că persecuţia creştinilor este una dintre cele mai răspândite crize ale drepturilor omului din prezent, peste 380 de milioane de credincioşi din întreaga lume suferind de niveluri ridicate sau extreme de discriminare, violenţă şi opresiune. A amintit de victimele violenţei motivate religios din Bangladesh, din regiunea Sahel, din Nigeria şi de cei ucişi sau răniţi în atacul terorist asupra parohiei Sf. Ilie din Damasc, în luna iunie. Suveranul Pontif a condamnat, de asemenea, „o formă subtilă de discriminare religioasă împotriva creştinilor” care are loc chiar şi în ţările cu majoritate creştină din Europa şi America.
„Acolo, ei sunt uneori restricţionaţi în capacitatea lor de a proclama adevărurile Evangheliei din motive politice sau ideologice, mai ales când apără demnitatea celor mai slabi, a copiilor nenăscuţi, a refugiaţilor şi a migranţilor, sau când promovează familia”, a spus el. A cerut, de asemenea, respectarea libertăţii altor comunităţi religioase şi respingerea tuturor formelor de antisemitism.
Semnificaţia cuvintelor
Sfântul Părinte a vorbit şi despre dezbaterile privind semnificaţia cuvintelor şi modul în care acestea sunt legate de atacurile asupra libertăţii de exprimare. „Redescoperirea semnificaţiei cuvintelor este poate una dintre provocările principale ale timpului nostru. Când cuvintele îşi pierd legătura cu realitatea, iar realitatea însăşi devine discutabilă şi, în cele din urmă, incomunicabilă, devenim precum cei doi oameni la care se referă Sf. Augustin, care sunt forţaţi să rămână împreună fără ca nici unul dintre ei să cunoască limba celuilalt”, a spus el. „Ar trebui să remarcăm şi paradoxul că această slăbire a limbajului este adesea invocată în numele libertăţii de exprimare însăşi. Cu toate acestea, la o analiză mai atentă, se întâmplă exact opusul, deoarece libertatea de exprimare este garantată tocmai de certitudinea limbajului şi de faptul că fiecare termen este ancorat în adevăr”, a remarcat el.
A continuat afirmând că este dureros să vezi cum spaţiul pentru libertatea de exprimare autentică se micşorează rapid, în special în Occident. „În acelaşi timp, se dezvoltă un nou limbaj în stil orwellian care, în încercarea de a fi din ce în ce mai incluziv, ajunge să îi excludă pe cei care nu se conformează ideologiilor care îl alimentează”, a spus el. O consecinţă a acestui fapt, a spus Papa Leon, este că libertatea de conştiinţă, un alt drept fundamental al omului, este din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării de către state. Libertatea de conştiinţă, care „stabileşte un echilibru între interesul colectiv şi demnitatea individuală”, permite persoanelor „să refuze obligaţiile legale sau profesionale care intră în conflict cu principiile morale, etice sau religioase profund înrădăcinate în viaţa lor personală”, cum ar fi serviciul militar, avortul sau eutanasia. „Obiecţia de conştiinţă nu este rebeliune, ci un act de fidelitate faţă de sine”, a subliniat el.
Viaţa şi familia
Papa Leon a îndemnat statele să protejeze instituţia familiei ca „vocaţie la iubire şi la viaţă” manifestată în „uniunea exclusivă şi indisolubilă între o femeie şi un bărbat” şi implicând „un imperativ etic fundamental pentru a permite familiilor să primească şi să îngrijească pe deplin viaţa nenăscută”. Remarcând prioritatea crescândă a creşterii natalităţii, a subliniat că viaţa este un dar care trebuie preţuit şi a spus că „respingem categoric orice practică care neagă sau exploatează originea vieţii şi dezvoltarea ei”, inclusiv avortul şi maternitatea surogat. A adăugat că Sfântul Scaun este, de asemenea, îngrijorat de proiectele care vizează finanţarea mobilităţii transfrontaliere pentru a spori accesul la avort şi „consideră deplorabil faptul că resursele publice sunt alocate pentru a suprima viaţa, în loc să fie investite pentru a sprijini mamele şi familiile”.
În ceea ce priveşte bolnavii şi vârstnicii, „societatea civilă şi statele au, de asemenea, responsabilitatea de a răspunde concret la situaţiile de vulnerabilitate, oferind soluţii la suferinţa umană, cum ar fi îngrijirea paliativă, şi promovând politici de solidaritate autentică, în loc să încurajeze forme înşelătoare de compasiune, cum ar fi eutanasia”, a spus el. Pontiful a subliniat demnitatea inalienabilă a fiecărei persoane şi faptul că migranţii, ca oameni, au „drepturi inalienabile ce trebuie respectate în orice situaţie”. „Reînnoiesc speranţa Sfântului Scaun că acţiunile întreprinse de state împotriva criminalităţii şi traficului de persoane nu vor deveni un pretext pentru subminarea demnităţii migranţilor şi refugiaţilor”, a spus el.
Mândria şi iubirea de sine
Papa Leon a reamintit că în „Oraşul lui Dumnezeu” al lui Augustin, Sfântul interpretează evenimentele şi istoria conform unui model al celor două oraşe. Oraşul lui Dumnezeu se caracterizează prin iubirea necondiţionată a lui Dumnezeu şi iubirea pentru aproapele, în special pentru cei săraci, în timp ce oraşul pământesc „este centrat pe mândrie şi iubirea de sine (amor sui), pe setea de putere şi glorie lumească care duce la distrugere”. „În timp ce Sfântul Augustin subliniază coexistenţa oraşelor cereşti şi pământeşti până la sfârşitul timpurilor, epoca noastră pare oarecum înclinată să nege oraşului lui Dumnezeu dreptul de cetăţenie”, a remarcat Papa. „Totuşi, după cum observă Augustin, «Mare este nebunia mândriei în acei indivizi care cred că binele suprem poate fi găsit în această viaţă şi că pot deveni fericiţi prin propriile resurse»”, a spus Sfântul Părinte. „Mândria ascunde atât realitatea în sine, cât şi empatia noastră faţă de ceilalţi. Nu este o coincidenţă că mândria se află întotdeauna la originea fiecărui conflict.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 288, Ultimul acces: 2026-09-26 00:31:26

Timp total: 0.04s...

[]:1