Raport ANA privind situaţia drogurilor: Procentul consumatorilor frecvenţi s-a dublat[2023-02-13]de Ştefana TotorceaCel mai recent Raport Naţional privind Situaţia Drogurilor în România arată că în 2020 s-a dublat comportamentul de consum frecvent faţă de anul 2018. S-au înregistrat creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună: chiar dacă 3,9% din respondenţi pare puţin, este mai mult decât dublu faţă de cifrele din 2018 (1,8%). Aceasta înseamnă că s-a dublat numărul consumatorilor frecvenţi: consumul de droguri nu mai este un experiment făcut o dată sau de două ori în viaţă, ci devine un comportament repetat. Raportul mai arată că mai mult de unul din zece români (10,7%) cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani a consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii. Alte statistici 56% dintre toţi consumatorii de droguri care au avut nevoie de tratament în 2020 au fost consumatorii de canabis (56%), iar fenomenul este în creştere, reprezentând 70% din cazurile noi de cereri de tratament. „Este pentru al şaselea an consecutiv când se solicită preponderent asistenţă pentru probleme de sănătate cauzate de consumul unui alt drog decât heroina”, se arată în raport. Cei mai mulţi pacienţi ajunşi în situaţii de urgenţă medicală din cauza consumului de droguri sunt tineri de sex masculin (aproximativ 80%). Tinerii şi drogurile Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în top după noile substanţe psihoactive), cât şi de populaţia şcolară, unde se plasează pe locul 1 în ordinea preferinţelor. 8,7% dintre adolescenţii de 16 ani au consumat canabis cel puţin o dată în viaţă, 7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat şi în ultima lună, arată raportul. Peste două treimi dintre participanţii la studiu (68,6%) au început să consume la vârsta adolescenţei (sub 19 ani), iar cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani. În opinia elevilor chestionaţi, canabisul este uşor de procurat, situându-se pe locul întâi în ceea ce priveşte disponibilitatea percepută pe piaţa drogurilor. Pentru tineri La fel cum ţigările şi alcool pregătesc terenul pentru alte dependenţe, drogurile aşa-zis „uşoare” pregătesc calea către cele de risc. Despre canabis se spune că este un „drog uşor”. În realitate, acesta şi alte substanţe similare sunt „droguri de trecere”, în sensul că deschid drumul către drogurile de risc – cocaina, heroina şi altele – care dau dependenţă şi distrug vieţi. Studiile arată că tinerii cu vârste între 12 şi 17 ani care folosesc droguri uşoare sunt de 266 de ori mai înclinaţi să folosească droguri de mare risc decât cei care nu au încercat niciodată drogurile uşoare. De aceea, ar fi bine să nu existe nici măcar „prima/singura dată”. În cazul heroinei, acea „primă dată” coincide cu instalarea imediată a dependenţei. Conform mărturiei şefului unei clinici de toxicologie din România, un adolescent a avut nevoie de şase luni de tratament psihiatric pentru a contracara efectele consumului ocazional de amfetamine într-un weekend pe litoral. Consumatorii adolescenţi vor dezvolta tulburări de comportament care nu mai pot fi remediate şi care îi vor transforma, la vârsta adultă, în pacienţi psihiatrici, avertizează medicii. Aceste substanţe afectează şi dezvoltarea normală a creierului, care continuă pe tot parcursul adolescenţei şi al primei tinereţi. Studiile arată că cei care consumă droguri în adolescenţă nu îşi dezvoltă suficient capacitatea intelectuală, creierul ajungând să funcţioneze defectuos. Pentru părinţi: ce pot face Informarea tinerilor cu privire la efectele drogurilor: Majoritatea adolescenţilor care consumă droguri nu cunosc consecinţele reale ale acestui act; Educarea adolescenţilor pentru a rezista presiunii anturajului; Petrecerea de timp în familie şi comunicare reală cu adolescentul; Atenţie la anturaj şi la evenimentele la care tinerii merg împreună (concerte, petreceri); Programul SAFE SPACE Pentru părinţii de adolescenţi care consumă droguri, Agenţia Naţională Antidrog (ANA), în parteneriat cu Asociaţia Telefonul Copilului, a dezvoltat programul „SAFE SPACE”. Aproximativ 30 de adolescenţi, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, care au dezvoltat o dependenţă de substanţe psihoactive, au beneficiat, anul trecut, de sprijinul psihologilor ANA. Părinţii au primit şi ei servicii de consiliere psihologică – fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea autorităţilor (direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului, secţii de psihiatrie sau spitale pentru copii, alţi furnizori publici). Psihologii Agenţiei au desfăşurat anul trecut aproximativ 200 de şedinţe de consiliere psihologică şi socială pentru minori, la solicitarea unităţilor de învăţământ. Programul „SAFE SPACE” poate fi accesat de cetăţenii care doresc asistenţă specializată gratuită şi confidenţială, apelând numărul de telefon 0752.79.16.47 sau Telefonul Copilului 116111. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 529, Ultimul acces: 2026-10-26 09:14:05
|
Timp total: 0.04s...
[]:1