© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Cardinalul Müller: Benedict al XVI-lea va fi amintit ca un „adevărat Doctor al Bisericii de astăzi”[2022-12-31]Cardinalul Gerhard Ludwig MüllerCardinalul Gerhard Müller a adus un omagiu regretatului Papă emerit Benedict al XVI-lea, descriindu-l ca fiind un „mare gânditor” şi un „adevărat Doctor al Bisericii de astăzi”. Prefectul emerit al Dicasterului pentru Doctrina Credinţei l-a descris, de asemenea, pe regretatul Joseph Ratzinger, care a murit la 31 decembrie, la ora 9:34, la Roma, drept un om de o mare sensibilitate, umor şi smerenie, care poseda „o înţelepciune profundă ca părtaş la iubirea lui Dumnezeu”. În acest interviu cu National Catholic Register, Cardinalul teolog german – care a fondat Institutul Benedict al XVI-lea pentru a pune la dispoziţie operele lui Joseph Ratzinger – vorbeşte despre moştenirea lăsată de Papa Benedict al XVI-lea Bisericii, răspunde unora dintre criticii săi şi reflectează asupra modului în care decesul său ar putea afecta mult criticata cale sinodală germană. – Eminenţă, care este cea mai mare moştenire lăsată de Papa Benedict al XVI-lea în ceea ce priveşte teologia şi doctrina? – Cele mai bune cărţi sunt „Introducere în creştinism” şi „Escatologie: Moartea şi viaţa veşnică” şi trilogia sa despre Isus pentru un public general bine educat, în timp ce cărţile despre Augustin şi Bonaventura necesită o educaţie teologică academică pentru o mai bună înţelegere. De asemenea, pot fi citite de toată lumea numeroasele sale omilii înălţătoare şi care întăresc credinţa, care sunt, de asemenea, uşor accesibile în „Colecţia de scrieri” (16 volume). – Cum v-aţi dori să fie cel mai bine amintit, atât din punct de vedere doctrinar, cât şi, în sens mai larg, ca preot, Episcop, Cardinal şi Papă? – În toate funcţiile şi sarcinile sale a fost un mare gânditor şi un creştin credincios. Este un adevărat Doctor al Bisericii de astăzi. – Care dintre enciclicele sale este, pentru dumneavoastră, cea mai profundă şi mai utilă şi cea care rezonează cu vremurile noastre? – Cred că prima sa enciclică Deus Caritas Est (Dumnezeu este iubire), deoarece aici rezumatul şi culmea autorevelării lui Dumnezeu trinitar în esenţa Sa şi relaţia dintre cele trei Persoane divine este prezentată omului contemporan la cel mai înalt nivel magistral. – Joseph Ratzinger a fost un mare susţinător al „hermeneuticii reformei şi continuităţii”, susţinând despre Conciliul Vatican II că nu a reprezentat o ruptură radicală, ci o reformulare mai pastorală a vechilor adevăruri şi doctrine anterioare, aplicând învăţăturile Părinţilor Bisericii timpurii la lumea contemporană. Cât de utilă a fost această percepţie a Conciliului în opinia dumneavoastră? – Acest lucru este evident, deoarece nici un Conciliu nu are sarcina de a întemeia o nouă Biserică sau de a completa, corecta sau completa revelaţia unică şi completă a lui Dumnezeu în Isus Cristos. Este suficient să citim introducerile la cele două constituţii dogmatice despre Revelaţia divină şi despre Biserică. Atunci se vede cum Conciliul însuşi se inserează în întreaga tradiţie doctrinară catolică şi, mai presus de toate, afirmă că magisteriul Papei şi al Episcopilor, şi deci şi Conciliile, nu sunt mai presus de Cuvântul lui Dumnezeu, ci servesc adevăratei sale interpretări (Dei Verbum 7-10). – Unii dintre criticii lui Joseph Ratzinger au susţinut că teologia sa ar putea fi uneori incoerentă, deoarece a încercat să împace poziţii contradictorii (de exemplu, modernitatea cu tradiţia), în timp ce alţii spun că a fost prea rigid şi conservator, nefiind dispus să adapteze Biserica la vremurile actuale. Ce le răspundeţi acestor critici? – Numai ignoranţii cu minte îngustă din punct de vedere ideologic pot să spună aceasta. Sfântul Irineu de Lyon, pe care Papa Francisc l-a declarat „Doctor Unitatis” (Doctor al Unităţii), vorbeşte împotriva gnosticilor din toate timpurile care vor să ferece misterul lui Dumnezeu în minţile lor limitate şi că, cu şi în Cristos, toată noutatea şi modernitatea inegalabilă a lui Dumnezeu a venit în lume. Modernitatea nu este identică cu imanentismul antimetafizic al iluminismului şi cu ideologiile antiumane ale ateismelor filozofice şi politice din ultimele trei secole. Numai credinţa creştină este modernă, adică la nivelul adevăratelor întrebări fundamentale despre sensul vieţii şi principiile morale ale formării ei. Pentru că nici o teorie şi nici o fiinţă umană nu ne poate răscumpăra şi nu ne poate oferi sprijin în viaţă şi în moarte decât Cuvântul lui Dumnezeu, care în Fiul Său a asumat umanitatea noastră şi prin crucea şi învierea Sa ne-a răscumpărat de păcat şi de moarte şi ne-a dat speranţa vieţii veşnice (Gaudium et Spes 10; 22). Noi nu suntem sclavi, ci cetăţeni în cetatea lui Dumnezeu, fii şi fiice ai Tatălui ceresc în Cristos şi prieteni ai lui Dumnezeu în Duhul Sfânt. – Cum era Joseph Ratzinger ca persoană? Ce atribute şi calităţi personale vă amintiţi cel mai bine? – A fost o persoană foarte fină, foarte sensibilă, plină de umor, umilă şi, mai presus de toate, un om de o profundă înţelepciune ca părtaş la iubirea lui Dumnezeu. – Ce efect credeţi că va avea, dacă va avea vreunul, moartea Papei Benedict al XVI-lea asupra căii sinodale germane? – Mi-e teamă că aceşti protagonişti ai unei antropologii îndepărtate de Cristos nu vor fi impresionaţi de unul dintre cei mai mari învăţaţi creştini ai timpului nostru, pentru că la ei, dacă Duhul Sfânt nu provoacă în mod direct o convertire profundă a inimilor, o ideologie ateistă sufocă orice sămânţă de credinţă supranaturală, revelată. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 563, Ultimul acces: 2026-09-24 15:33:47
|
Timp total: 0.05s...
[1]:1
