Cinstirea Icoanei Prodromiţa se extinde în Patriarhia Română: Unde se găsesc cňpii ale icoanei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cinstirea Icoanei Prodromiţa se extinde în Patriarhia Română: Unde se găsesc cňpii ale icoanei

[2022-07-12]

de Ştefana Totorcea

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa se numără printre puţinele nefăcute de mână omenească. Icoana originală, pictată la Schitul Bucium, azi Mănăstirea Bucium din judeţul Iaşi, se află acum la Schitul Românesc Prodromu („Înaintemergătorul”) din Sfântul Munte Athos.
Pictarea ei minunată a avut loc în 1863, când se construia Schitul Prodromu. Cuvioşii ctitori monahi, Nifon şi Nectarie, au căutat un iconar care să picteze o icoană a Maicii Domnului în curăţie, post şi rugăciune.
L-au ales pe Iordache Nicolau din Iaşi, iconar bătrân şi credincios. Acesta a pictat veşmintele şi fundalul, lăsând la urmă chipurile, după cum este rânduiala picturii de icoane. În mod inexplicabil, la final, sfintele chipuri nu se lăsau zugrăvite cum se cuvine. Amărât, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi.
În dimineaţa următoare însă, a descoperit icoana pictată cu chipuri senine şi luminoase. El a lăsat o mărturie scrisă în 29 iunie 1863 despre aceasta, document care se păstrează la Schitul Prodromu.
Fotografie a icoanei originale de la Schitul Prodromu. Sursa foto: Pemptousia
Icoana a făcut numeroase minuni pe drum spre Sfântul Munte, arătându-şi puterea celor care veneau să o cinstească plini de credinţă.
Există mărturii că Sfintele Chipuri din icoană se schimbă, uneori întunecându-se, alteori luminându-se. Cercetată la microscop, icoana nu prezintă urme de pensulă.
„Această icoană este totodată şi o mărturie a prezenţei româneşti la Muntele Athos, precum şi a deosebitei contribuţii româneşti la acest centru de spiritualitate ortodoxă”, a spus Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar patriarhal.
MĂNĂSTIREA BUCIUM A CINSTIT PRIMA ICOANA
Copia Prodromiţei de la Mănăstirea Bucium, judeţul Iaşi. Foto: Facebook / Mănăstirea Bucium Iaşi
Mănăstirea în care a fost pictată icoana păstrează o copie a acesteia. Icoana a fost reprodusă în pictura realizată în frescă din pronaosul mănăstirii, dar şi în icoana împărătească din catapeteasmă.
Prima sărbătoare închinată icoanei în Ţările Române se pare că a existat la Schitul Bucium, acum Mănăstirea Bucium. Obştea a realizat un film în care se spune despre cinstirea din vechime a icoanei la această mănăstire.
Filmul este disponibil cu subtitrare în mai multe limbi după cum urmează:
Engleză – english version
Germană – Deutsche Version
Italiană – Versione in lingua italiana
Spaniolă – versión en espańol
Rusă – Русская версия
CŇPII ALE ICOANEI
În timp s-au făcut mai multe copii ale icoanei, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte, iar altele au fost trimise în România, toate fiind făcătoare de minuni.
Reşedinţa Arhiepiscopală din Galaţi
Cea mai veche copie a icoanei Prodromiţa se află la Reşedinţa Arhiepsicopală din Galaţi. Foto: Arhiepiscopia Dunării de Jos
Probabil cea mai veche copie a Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa se găseşte la Reşedinţa Arhiepiscopală din Galaţi. A fost oferită în 1898 de elevul cadet Neagu Costache de la Comisiunea Europeană a Dunării de la Sulina.
În fiecare an, în ajunul sărbătorii icoanei, aceasta este dusă în procesiune la Biserica „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din Galaţi, de unde este dusă apoi, în ziua sărbătorii, la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
Icoana este dusă la această biserică pentru că în acest sfânt lăcaş a poposit în 1863, înainte de a pleca pe Dunăre spre Muntele Athos, fiind cinstită cu Priveghere de toată noaptea. În această biserică s-a petrecut minunea cu un pictorul necredincios care se îndoia de pictarea minunată şi s-a speriat când a văzut că Maica Domnului din icoană l-a privit cu asprime.
Parohia Pechea, jud. Galaţi
Parohia Pechea II are în iconostas una din cele mai vechi cňpii ale icoanei. Foto: Parohia Pechea II
Parohia Pechea II din Protoieria Covurlui a Arhiepiscopiei Dunării de Jos păstrează în iconostas o copie a Prodromiţei realizată în 1903 în Sf. Munte Athos de Pavel Monahul.
Schitul Darvari, Bucureşti
Copia Prodromiţei de la Schitul Darvari datează din 1922. Foto: Facebook / Schitul Darvari
O copie aproape la fel de veche se găseşte la Schitul Darvari din Bucureşti, pictată în Sfântul Munte Athos în 1922, conform website-ului mănăstirii.
Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului
Patriarhul Daniel cinsteşte la Reşedinţa Patriarhală copia Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa adusă din Sf. Munte Athos. Foto: Arhiva Basilica.ro
Copia Icoanei Maicii Domnului – Prodromiţa de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului este o reproducere fidelă, în mărime naturală, a celei de la Sfântul Munte Athos, atât în ceea ce priveşte pictura, cât şi ferecătura ei, spre deosebire de alte copii ale acestei icoane.
Icoana a fost pictată la atelierul Panselinos din Iaşi, de tânărul şi regretatul pictor bisericesc Vasile Doroftei, care şi-a dedicat întreaga viaţă studiului şi promovării icoanei bizantine, înfrumuseţând numeroase locaşuri de cult spre slava lui Dumnezeu.
Ferecătura din argint a icoanei a fost realiză în Grecia, în anul 2011 şi a fost sfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în data de 24 octombrie 2011, la sfinţirea Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, când a fost adus la Bucureşti şi Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României şi al Catedralei Naţionale (24-28 octombrie 2011).
Mănăstirea Prodromiţa din Hârşova, jud. Constanţa
O copie a icoanei făcătoare de minuni a Prodromiţei se găseşte la Mănăstirea Prodromiţa întemeiată la Hârşova, pe malul drept al Dunării, în 2012. Mănăstirea îl mai are ocrotitor şi pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea
Priveghere la Icoana Prodromiţa în Catedrala Arhiepsicopală din Râmnicu Vâlcea. Foto: Arhiepiscopia Râmnicului
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în 2015, la slujba Prohodului Maicii Domnului, în ajunul marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, o copie a Prodromiţei a fost adusă şi aşezată în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea.
Mănăstirea Sfânta Elisabeta din Cluj-Napoca
Schitul Prodromu: Fotografie de la sfinţirea copiei Icoanei Prodromiţa destinată Mănăstirii Sf. Elisabeta din Cluj-Napoca. Foto: Mănăstirea Sf. Elisabeta
Lăcaşul de cult monahal a primit în anul 2015 o copie a icoanei Maicii Domnului Prodromiţa din Sfântul Munte Athos. Aceasta a fost realizată de călugării schitului românesc Prodromu şi dăruită aşezământului monahal din cartierul clujean Bună Ziua. Icoana a fost sfinţită la Schitul Prodromu.
Biserica Spitalului din Dej
Biserica de lemn ocrotită de Sfinţii doctori fără de arginţi Cosma şi Damian a primit o copie a icoanei în 2016.
Mănăstirea Dagâţa
Mănăstirea Dagâţa are hramul Icoana Maicii Domnului Prodromiţa. Foto: Doxologia.ro
În 2017, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a sfinţit biserica de lemn a mănăstirii, care are hramul Icoana Maicii Domnului Prodromiţa.
Primele dovezi ale existenţei unei mănăstiri în aceste locuri datează din vremea Sf. Ştefan cel Mare. Cea de-a doua biserică a Mănăstirii Dagâţa, construită din vălătuci de pământ bătuţi pe schelet de lemn, este ctitoria unor credincioşi din satul Mănăstirea, pe nume Calancea şi Sicrieru.
Locaşul de cult a fost ridicat în anul 1959, dar sfinţit de-abia în anul 1970, când regimul comunist a început să fie mai permisiv. Cei doi ctitori au fost anchetaţi de Securitate, şi, pentru a scăpa de pedeapsă, satul a sărit în sprijinul lor, declarând că biserica a fost clădită cu contribuţii de la toţi sătenii.
Biserica militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului din Bacău
Copia Prodromiţei de la Biserica militară „Sf. Gheorghe” şi „Eroii neamului” din Bacău. Sursa foto: Facebook / Biserica militară „Sf. Gheorghe” şi „Eroii neamului” din Bacău
O copie a icoanei a fost adusă în 2017 şi la această biserică. Sfântul locaş a serbat anul acesta icoana împreună cu Arhid. Mihail Bucă şi cântăreaţa de muzică psaltică Rible Wehbé, prezenţi pentru unul din concertele organizate cu prilejul hramului icoanei.
Parohia Săveni, jud. Ialomiţa
În 2017, o copie a Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa pictată în atelierul Mănăstirii Putna a ajuns la Biserica „Sf. Sava cel Sfinţit” a Parohiei Săveni din jud. Ialomiţa. Foto: Facebook / Mănăstirea Putna
În 2017, o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa”, lucrată în Mănăstirea Putna a ajuns la Biserica „Sf. Sava cel Sfinţit” a Parohiei Săveni din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor.
Mănăstirea Plumbuita
Cea mai recentă copie a icoanei ajuns în ţară, realizată în Sf. Munte Athos, ar putea fi cea oferită de un donator Mănăstirii Plumbuita din Bucureşti anul trecut, când mănăstirea a primit, prin generozitatea unor monahi athoniţi, şi un fragment din moaştele ocrotitorului ei, Sf. Ioan Botezătorul.
Parohia Breazu, jud. Iaşi
Parohia Breazu din Comuna Rediu, judeţul Iaşi, are o copie a icoanei şi o casă praznicală pusă sub ocrotirea Icoanei.
Biserica „Sf. Ap. Andrei” din Viena, Austria
O copie a icoanei Prodromiţa a fost adusă de la Sf. Munte Athos, Grecia şi aşezată în Biserica „Sf. Ap. Andrei” din Viena. Ea a fost păstrată la Sf. Liturghie în altarul Schitului Prodromu şi a fost atinsă de originalul ei, apoi sfinţită.
Biserica Parohiei Zell am See, Austria
Maica Domnului Prodromiţa de la Zell am See, Austria. Foto credit: Romulus-Valentin Băluţă
O copie a icoanei se găseşte la parohia românilor ortodocşi din Zell am See, Austria, care are ca hram principal sărbătoarea Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa şi ca hram secundar sărbătoarea Sfinţilor Mărturisitori Visarion, Oprea şi Ioan din Galeş.
Parohia Boteanu-Ienii, Bucureşti
Foto: Facebook / Parohia Boteanu-Ienii
Biserica Boteanu din Sectorul 1 al Capitalei are şi ea o copie a icoanei.
Parohia Dudu II din Chiajna, jud. Ilfov
Foto: Facebook / Parohia Dudu II – Naşterea Maicii Domnului
O copie a icoanei, pictată în Sfântul Munte Athos, a ajuns cu o lună în urmă şi la Parohia Dudu II din apropiere de Bucureşti.
Cu siguranţă, icoana este cinstită şi în multe alte comunităţi monahale şi de mir româneşti, atât din ţară, cât şi de peste hotare, care nu sunt menţionate aici. Aceasta dovedeşte evlavia arătată de credincioşi acestei icoane, care este şi ocrotitoare a poporului român, nu numai a Schitului românesc Prodromu din Sf. Munte Athos.
În 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât introducerea în calendar, începând din 2019, şi a sărbătorilor altor două Sfinte Icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului – Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (de Izvorul Tămăduirii) şi „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamţ (9 iulie).

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 407, Ultimul acces: 2026-08-10 18:16:22

Timp total: 0.04s...

[]:1