Hram la prima capelă a românilor din Viena: Popasul Sf. Ioan cel Nou a rodit peste timp noi biserici

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Hram la prima capelă a românilor din Viena: Popasul Sf. Ioan cel Nou a rodit peste timp noi biserici

[2022-06-27]

de Ştefana Totorcea

Popasul moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava la Viena, în perioada Primului Război Mondial, a rodit peste timp noi biserici româneşti, a remarcat Părintele Emanuel Nuţu sâmbătă, la hramul capelei istorice a românilor din Viena.
Hramul a fost serbat sâmbătă, pentru a permite cât mai multor români să participe. Părintele Emanuel-Ştefan Nuţu a slujit Sfânta Liturghie împreună cu mai mulţi clerici români din Viena.
Părintele Cezar Marksteiner-Ungureanu a vorbit în cuvântul de învăţătură despre categoria sfântului negustor, din care face parte şi Sfântului Ioan cel Nou, şi a explicat raportarea la bogăţie pe care ar trebui să o aibă creştinul ortodox.
Părintele Emanuel-Ştefan Nuţu a vorbit despre prezenţa moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în Capela istorică a românilor ortodocşi din Viena între anii 1914-1918.
Prima capelă a românilor ortodocşi din Viena şi-a serbat al doilea hram sâmbătă, 25 iunie 2022. Foto: Biserica Sfântul Ştefan cel Mare din Viena
Interesant este faptul că în zonele prin care au trecut atunci moaştele sfântului astăzi avem ridicate două biserici ortodoxe româneşti, a remarcat clericul. „Suntem convinşi că prezenta sfintelor moaşte şi slujbele zilnice oficiate atunci de Părintele Pancratie, cel care a însoţit sfintele moaşte, revarsă şi astăzi binecuvântare comunităţii românilor din Viena.”
Ceilalţi slujitori prezenţi, Părintele Gabriel Peltea şi Părintele Florin Corduneanu, aflaţi la prima slujire în capela istorică, au vorbit importanţa Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în contextul dinamicii vieţii spirituale a ortodocşilor români din Viena.
Un fragment din moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, dăruit de Părintele Arhiepiscop Pimen, se găseşte la Biserica „La Sf. Înviere” şi „Sf. Apostol Andrei” din Viena.
Prima capelă a românilor ortodocşi din Viena şi-a serbat al doilea hram sâmbătă, 25 iunie 2022. Foto: Biserica Sfântul Ştefan cel Mare din Viena
Istoria „Capelei Sixtine a românilor vienezi”
În anul 1906 românii au închiriat o locuinţă, în Palatul Dietrichstein – 1, Löwelstraße 8 – unde s-a amenajat o capelă. La 7 ianuarie 1907 cu binecuvântarea Mitropolitului Vladimir de Repta al Bucovinei s-a sfinţit Capela de către Arhimandritul Prof. Univ. Dr. Constantin Popovici, deputat în parlamentul din Viena.
Capela a fost înfrumuseţată, în anul 1967, cu un iconostas şi pictură murală executate de Eugen Profeta. Sfinţirea a fost făcută de către Mitropolitu Firmilian al Oltenie la 26 iunie 1967. Aceasta a fost numită de Cardinalul Dr. Franz König: „Capela Sixtină a românilor vienezi”.
În 2011, Părintele Emanuel-Ştefan Nuţu a coordonat lucrările de spălare a picturii, de curăţare a iconostasului, de înzestrare cu noi obiecte de cult, iar în 3 februarie 2012 capela a fost resfinţită de Părintele Mitropolit Serafim şi a primit ca al doilea hram sărbătoarea Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava.
În sfântul lăcaş au slujit patru patriarhi şi s-au închinat Regele Carol I, Regina Maria şi Principesa Ileana. Părintele Patriarh Daniel a slujit la capelă pe vremea când era mitropolit şi a vizitat-o apoi în 2009.
De capela istorică a românilor din Viena se îngrijeşte Părintele Marian Toşa. În capelă se oficiază Sfânta Liturghie în fiecare sâmbătă dimineaţa.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 518, Ultimul acces: 2026-08-09 06:22:24

Timp total: 0.03s...

[]:1