Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei, fostă reşedinţă episcopală, a fost reabilitat cu bani europeni

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei, fostă reşedinţă episcopală, a fost reabilitat cu bani europeni

[2022-04-03]

de Ştefana Totorcea

Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a recepţionat joi lucrările de reabilitare realizate din fonduri europene la Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei. Clădirea, care a avut o istorie zbuciumată, fiind cândva prima reşedinţă eparhială, a fost transformată în Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” şi va fi redată circuitului cultural în a doua jumătate a acestui an.
Proiectul de reabilitare, realizat de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului în parteneriat cu Primăria Sighetu Marmaţiei, a fost demarat în Anul Centenar al Marii Uniri la iniţiativa Preasfinţitul Părinte Iustin. Comisia de recepţie a constatat că rezultatul poate fi considerat un model de bună practică în domeniul conservării şi reabilitării clădirilor cu destinaţie culturală.
„Se poate vedea că proiectul acesta, care a avut o valoare de patru milioane şi jumătate de euro, a fost fructificat în cel mai înalt grad. Lucrările, care sunt de o calitate superioară, aş spune eu nobile, şi care explică de ce se numeşte acest imobil Palat, dau măsura restaurării şi frumuseţii acestui monument, care devine, pentru municipiul Sighetu Marmaţiei, pentru judeţ, pentru regiune, o clădire de referinţă”, a spus părintele episcop.
„Clădirea, care are 110 ani vechime şi 84 de ani de când a fost dată ca reşedinţă episcopală pe vecie Episcopiei Maramureşului, are o valoare istorică deosebită”, a mai spus ierarhul.
„După Palatul Patriarhal, cred că este cel mai important obiectiv cultural reabilitat în ultimii ani în Patriarhie, astfel încât municipalitatea, cetăţenii din Sighetu Marmaţiei, din judeţul Maramureş vor beneficia de un astfel de edificiu pentru activităţi cultural-pastorale, sociale şi religioase”, a declarat Părintele Bogdănel Gavra, manager de proiect.
„Deja ne gândim la alte obiective culturale din arealul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care să intre în reabilitare pe noi viitoare axe de finanţare şi să redăm obiective istorice, culturale comunităţilor acolo unde ele se află într-o stare de degradare avansată.”
Mozaicuri cu voievozi. Sălile de la primul nivel poartă nume de voievozi. Foto: Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
„Aici vom avea parte de un adevărat fenomen cultural-istoric şi, nu în ultimul rând, religios, care nu poate să fie decât un semn de bun augur pentru noi, ca şi comunitate, pentru cei care vor accesa această locaţie, în care se vor întâmpla evenimente cultural-istorice de înaltă ţinută”, a afirmat şi Oniţa-Ivaşcu Maria-Daniela, viceprimarul din Sighetu Marmaţiei.
Au fost reabilitate învelitoarele şarpantei şi asterelei, a fost înlocuită învelitoarea din tablă prepatinată, au fost restaurate balustradele, înlocuite tâmplăriile, instalaţiile sanitare şi electrice, au fost realizate mozaicurile Deisis şi cu Maica Domnului şi s-au făcut vitralii la etajele I şi II.
Ing. Mircea Leţiu, managerul antreprenoriatului general, a declarat la recepţie că reabilitarea a scos la iveală nevoie de restaurare neincluse în proiect, cum ar fi piatra de la faţada principală sau picturile din perioada 1937-1948, când clădirea a funcţionat ca sediu al Episcopiei.
Au fost realizate mozaicurile Deisis şi cu Maica Domnului şi s-au făcut vitralii la etajele I şi II. Foto: Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
Arhitect Guttmann Szobolcsi, şef proiect complex, atestat de Ministerul Culturii, a declarat că „surpriza a fost în sala de spectacole, în care s-a găsit inclusiv pictură nu numai decorativă, ci şi din perioada când a funcţionat ca şi capelă, deci Sfinţi şi de o manieră care, după restaurare, vedem că reface cumva atmosfera sălii mari, care devine una fastuoasă”.
„Prin ce s-a făcut, clădirea ajunge un reper de restaurare şi asta este important astăzi în ţară, fiindcă, din păcate, din bugetul naţional avem prea puţine exemple de acest gen”, a adăugat arhitectul.
Fiecare sală a primit un nume. La primul nivel sunt nume de voievozi, la al doilea sunt nume de ierarhi care au păstorit în Maramureş, iar la al treilea nivel sunt nume de oameni de cultură.
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Primăria Sighetu Marmaţiei şi a costat 4,5 milioane euro din fonduri europene. Foto: Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
Palatul cuprinde o sală cu cabine pentru translatori, săli de expoziţie şi un muzeu, unde se vor organiza activităţi în parteneriat cu alte instituţii. Primele obiecte de artă care vor fi expuse la inaugurarea din această vară vor fi cărţi vechi, primul iconostas din capela palatului, iar o sală va fi dedicată istoriei imobilului, cuprinzând tâmplărie veche, teracotă, poze şi filmări din timpul lucrărilor.
Palatul, care se află pe lista monumentelor istorice, datează de la începutul secolului XX şi a fost prima construcţie din Imperiul Austro-Ungar la care s-a folosit beton armat.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 515, Ultimul acces: 2026-08-05 08:44:50

Timp total: 0.03s...

[]:1