© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
74 de ani de la plecarea la cer a primei aviatoare române: Schiţă de program pentru Anul Smaranda Brăescu[2022-02-02]de Ştefana TotorceaMiercuri s-au împlini 74 de ani de la mutarea în cerul veşniciei a Smarandei Brăescu, campioană mondială la paraşutism şi prima femeie care a stabilit un record de traversare a Mării Mediterane cu avionul. Asociaţia care a iniţiat Anul Comemorativ Smaranda Brăescu oferă o schiţă de parcurs pentru evenimentele dedicate campioanei în acest an. Smaranda Brăescu s-a născut în 21 mai 1897 la Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi, într-o familie cu nouă copii. A devenit mai întâi paraşutistă pentru că nu i s-a permis să devină direct pilot de avion. În 2 octombrie 1931, a stabilit recordul european feminin de salt cu paraşuta de înălţime (6.000 de metri). Brevetul de pilot şi l-a luat în America, unde, în 19 mai 1932, a devenit campioană mondială la paraşutism cu un salt de la 7.233 de metri care a durat 25 de minute – record ce avea să fie depăşit abia peste 20 de ani. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 6.453 de metri. În cel de al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu a devenit unul dintre primii instructori de paraşutism pentru militari şi a fost comandantă de voluntare în Escadrila Albă (Sanitară). Miting aviatic la Cluj, 1929, cu Smaranda Brăescu în centru. Sursa foto: Deviantart.com; prelucrare şi colorizare de Anamnesis Pentru că a protestat după falsificarea alegerilor din 1946 de către comuniştii sprijiniţi de sovietici, a trăit ascunsă şi s-a stins în anonimat la 51 de ani, fiind îngropată sub alt nume, Maria Popescu. Monumentul de la mormântul aviatoarei a fost realizat prin eforturile Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” Cluj, care a organizat miercuri un eveniment comemorativ la Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Au participat reprezentanţi ai Primăriei Cluj-Napoca, ai Bazei Aeriene 71 şi ai Aeroclubului României. La mormânt s-au rugat şi Părintele Ioan Emanuel Căşvean şi Preotul militar Sorin de la Medrea Baza Aeriană 71, prezenţi la eveniment cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Andrei. Foto: Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” Cluj Comandorul de aviaţie în rezervă Laurenţiu Buzenchi, preşedintele asociaţiei menţionate, şi-a exprimat bucuria că decidenţii din Armata Română au sprijinit iniţiativa asociaţiei de a declara anul 2022 Anul Smaranda Brăescu. Iniţiativa lor s-a concretizat printr-o lege propusă de actualul Premier, Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, şi aprobată de Parlament. „Este prima lege care a fost dată în cinstea unei personalităţi a aviaţiei române”, spune Comandorul Laurenţiu Buzenchi. Anul Smaranda Brăescu: Schiţă de parcurs Anul acesta se vor desfăşura numeroase evenimente omagiale şi comemorative la Alba Iulia, Bacău, Bistriţa, Buzău, Mediaş, Sibiu, Zalău şi la Bucureşti, unde acţiunea va fi organizată împreună cu Statul Major al Forţelor Aeriene. Un eveniment dedicat aviatoarei va avea loc la Parlamentul European în aprilie, cu implicarea Europarlamentarului Corina Creţu şi a altor europarlamentari români. „Pe plan internaţional avem o colaborare foarte strânsă şi sperăm ca această pandemie să ne permită ca în luna mai, în California, împreună cu comunitatea română şi cu Academia Americană de Arte şi Ştiinţe din Los Angeles, să organizăm patru evenimente”, a spus preşedintele Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii „Smaranda Brăescu” Cluj. În Europa Smaranda Brăescu va fi comemorată la Londra, la Berlin, la Torino, la Paris, în Republica Moldova şi Israel. Sursa foto: Stiriromania.ro Evenimentul comemorativ principal de la Bucureşti ar putea avea loc în octombrie, dar data acestuia va fi stabilită cu certitudine în funcţie de evoluţia situaţiei sanitare. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 767, Ultimul acces: 2026-09-25 00:08:45
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
