Patriarhul Daniel: Slujba săvârşită la trecerea dintre ani este o punte a recunoştinţei şi a speranţei

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel: Slujba săvârşită la trecerea dintre ani este o punte a recunoştinţei şi a speranţei

[2022-01-01]

de Sorin Ioniţe

Patriarhul Daniel s-a rugat în Catedrala Patriarhală vineri noapte spre sâmbătă, la intrarea în anul 2022. În centrul slujbei oficiate în biserici în această noapte se află Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos.
Părintele Patriarh a subliniat că prin chemarea stăruitoare a numelui mântuitor al Domnului nostru Iisus Hristos, Creatorul lumii şi Împăratul veacurilor, se sfinţeşte viaţa celor ce se roagă, dar şi timpul şi spaţiul în care se roagă oamenii.
Anul Nou este un nou dar pe care îl primim de la Dumnezeu
„Această slujbă săvârşită la trecerea dintre ani este o punte a recunoştinţei şi a speranţei. Anul Nou în care am intrat este un nou dar pe care îl primim de la Dumnezeu spre mântuirea noastră, adică spre cultivarea comuniunii cu El prin rugăciune şi fapte bune. De aceea, acum, la cumpăna dintre ani, trebuie să ne gândim şi mai mult la modul folosirii timpului vieţii noastre ca timp binecuvântat de Dumnezeu”, a spus Patriarhul.
Preafericirea Sa a adăugat că pentru creştini, toate vârstele omului sunt timp binecuvântat şi de aceea, în Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, citit în noaptea aceasta, se spune: „Iisuse, păzitorul prunciei mele / Iisuse, îndreptătorul tinereţilor mele / Iisuse, lauda bătrâneţilor mele / Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea / Iisuse, viaţa mea de după moarte / Iisuse, liniştea mea la judecata Ta”.
„Domnul Hristos, ca Dumnezeu şi Om, trăieşte deodată eternitatea şi timpul”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel amintind că „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci este Acelaşi”, cum se spune în Epistola Sfântului Apostol Pavel către Evrei.
„În Iisus Hristos, timpul oferă creştinului posibilitatea participării la viaţa veşnică. Acest timp al mântuirii sau al unirii omului cu Dumnezeu, ni se oferă în Biserica lui Hristos ca timp transfigurat, sfinţit şi împlinit, mai ales prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului Hristos Care ni se dăruiesc în Sfânta Euharistie spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci. Sfinţirea timpului, deci, se realizează prin rugăciune şi fapte bune”.
„Timpul folosit în rugăciune acasă sau la serviciu, în biserică sau în călătorie nu este timp pierdut, ci timp sfinţit, înveşnicit, aducător de har şi bucurie”.
„Biserica Ortodoxă are în cultul său cartea numită ‹Ceaslovul› sau ‹Cartea Ceasurilor› potrivit căreia rugăciunea ritmează ca un orologiu spiritual viaţa şi creşterea spirituală a credinciosului. În plus, ‹Calendarul Ortodox›, prin fiecare zi sfinţită prin rugăciunea şi lumina sfinţilor din zilele anului şi cu fiecare sărbătoare, devine ecranul timpului trecător îndreptat spre viaţa veşnică netrecătoare din Împărăţia iubirii Preasfintei Treimi de care se bucură sfinţii din toate veacurile”.
„Istoria Bisericii şi semnificaţiile teologice şi duhovniceşti ale vieţii creştine ne cheamă azi să mărturisim adevărul că omul este chemat la sfinţire în relaţie de smerită recunoştinţă cu Dumnezeu cel Sfânt şi la iubire milostivă sau darnică faţă de oameni pentru a dobândi pacea şi bucuria vieţii veşnice din Împărăţia Preasfintei Treimi”.
„Însă, secularizarea vieţii umane o reduce pe aceasta la teluric şi temporar şi-l privează pe omul contemporan de orizontul vieţii veşnice ca relaţie de iubire eternă a omului cu Dumnezeu, Creatorul Universului”.
„Sfânta Evanghelie ne arată că fiecare clipă a vieţii creştinului poate fi un timp al mântuirii. Într-o clipă noi putem câştiga mântuirea prin pocăinţă, ca tâlharul de pe cruce care s-a pocăit sau putem pierde mântuirea dacă moartea ne găseşte nepregătiţi duhovniceşte, adică despărţiţi de Dumnezeu prin necredinţă şi fapte rele, neiertate prin pocăinţă”.
Viaţa – o carte pe care o scriem şi o corectăm până în ziua plecării
Părintele Patriarh a amintit că unii Sfinţi Părinţi ai Bisericii au înţeles timpul vieţii noastre ca fiind „o carte pe care o scriem şi o corectăm până în ziua plecării din această viaţă când Dumnezeu va judeca sau va evalua timpul vieţii omului privind la lumina faptelor săvârşite de el”. În acest sens, l-a citat pe Sfântul Isaac Sirul, care spune:
„Vieţuirea în lumea aceasta este asemănătoare celor ce înfăţişează prin nişte ciorne cele ce se află încă în forma de schiţe. Deci, cât timp ne aflăm în curs de schimbare, să luăm aminte la noi înşine şi cât timp suntem stăpâni pe manuscrisul vieţii noastre pe care l-am scris cu mâinile noastre să ne nevoim să facem în el adăugire de bună vieţuire şi să ştergem din el greşelile vieţuirii de mai înainte deoarece cât timp suntem în lume nu pune Dumnezeu pecetea nici pe cele bune, nici pe cele rele, până în clipa ieşirii noastre din această lume în care se săvârşeşte lucrarea în faţa noastră şi apoi plecăm în călătorie în eternitate”.
Cine ne dăruieşte ani mulţi şi fericiţi?
„La început de An Nou, mulţi oameni îşi urează reciproc ‹La mulţi ani, sănătate, bucurie, fericire, împlinirea tuturor dorinţelor›. Dar de unde vin toate aceste daruri? Cine ne dăruieşte ani mulţi şi fericiţi? Cine ne dăruieşte sănătate deplină? Cine ne ajută să se împlinească dorinţele noastre? Numai Dumnezeu Cel Milostiv poate să împlinească toate dorinţele noastre sfinte şi bune”, a spus Patriarhul României.
„Viaţa, sănătatea şi timpul vieţii noastre pământeşti sunt daruri venite de la Dumnezeu care trebuie însă păstrate şi cultivate cu multă grijă, smerenie şi înţelepciune spre binele personal, al familiei şi al societăţii în care trăim”.
În predica rostită în noaptea dintre ani, Patriarhul a amintit că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a credinciosului” şi „Anul comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ”.
„Rugăciunea este temelia vieţii şi creşterii spirituale a omului, este mântuitoare şi sfinţitoare deoarece ne umple de prezenţa iubirii lui Dumnezeu cel Milostiv, de harul Domnului nostru Iisus Hristos, de dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi de împărtăşirea Sfântului Duh”, a spus Patriarhul.
Să avem deplină încredere în puterea rugăciunii!
„Să ne rugăm mai mult lui Dumnezeu pentru încetarea grabnică a pandemiei actuale, spre a putea trăi şi lucra în mod firesc şi liber”, a îndemnat Preafericirea Sa de la altarul Catedralei Patriarhale.
„Să avem deplină încredere în puterea rugăciunii şi multă responsabilitate pentru sănătatea proprie şi a semenilor noştri. Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze cununa anului în care am intrat şi să dăruiască poporului român din ţară, din vecinătatea graniţelor ei şi din diaspora română credinţă puternică, pace şi bucurie, îmbelşugarea roadelor pământului şi mult ajutor în toată fapta bună, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire. La mulţi şi binecuvântaţi ani!”, a urat Părintele Patriarh.
La finalul slujbei, credincioşii au primit în dar iconiţe cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos şi Calendarul Ortodox pe anul 2022.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 2194, Ultimul acces: 2026-06-23 01:38:04

Timp total: 0.06s...

[]:1