Serbarea de la Putna evocată la Bucureşti: lumină adusă din trecut pentru cei din viitor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Serbarea de la Putna evocată la Bucureşti: lumină adusă din trecut pentru cei din viitor

[2021-12-18]

de Ştefana Totorcea

Parohia Batiştei din Capitală a găzduit vineri evenimentul „Evocare”, dedicat Serbării de la Putna 150. Continuitatea unui ideal (14-17 august 2021). Discuţia a fost moderată de Teodora Stanciu, jurnalist cultural la Radio Trinitas. Au vorbit monahi ai Mănăstirii Putna, poeta Ana Blandiana, un reprezentant al tinerilor implicaţi în serbare şi autorul unui roman despre Ciprian Porumbescu.
La început, părintele paroh Mihai Iliescu a prezentat celor de faţă istoria bisericii.
Apoi Teodora Stanciu a menţionat că evenimentul a fost organizat pentru a transmite mai departe idealul de unitate şi identitate românească.
Dar în ce constă în mod profund identitatea românească? Acad. Ioan-Aurel Pop a explicat într-un mod sintetic şi profund aceasta în discursul susţinut la Serbarea de la Putna după Sfânta Liturghie de hramul mănăstirii: „Patria noastră trebuie să fie credinţa noastră”. Cum se cunoaşte şi se trăieşte ea?
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dat răspunsul în cadrul dialogului cu tinerii participanţi la Congresul Studenţesc Aniversar din 16 august de la Putna: „Secularizării actuale nu i se poate răspunde decât printr-o sfinţenie mai intensă a vieţii”.
Învierea interioară duce spre comuniune
Prezent la evenimentul de vineri, Protos. Dosoftei Dijmărescu, monah al Mănăstirii Putna şi exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a spus că Serbarea de la Putna şi Congresul Studenţesc Aniversar din acest an au reprezentat „o lumină adusă din trecut spre prezent, pentru a fi dăruită celor din viitor”.
El a remarcat că, din impresiile împărtăşite de tinerii participanţi la serbarea din acest an, câteva cuvinte ies în evidenţă: „împreună”, „înviere” şi „Împărăţia lui Dumnezeu”. Monahul relatează mărturia unei tinere că la serbare a simţit cel mai profund ce înseamnă „împreună”.
„Iar termenul de înviere apare ca un simţământ, o cunoaştere a locului unde ne-a aşezat Dumnezeu, care este totodată o cunoaştere a sufletului nostru şi a chemării pe care ne-o face Dumnezeu pentru a trăi în aceste spaţii: familial, etnic, naţional, al întregii lumi şi, până la urmă, pentru a pregăti Împărăţia lui Dumnezeu. Civilizaţia spiritului este chemată să formeze spaţiul public, pentru ca spaţiul public să-şi împlinească rostul său de mediu al comuniunii între oameni şi între oameni şi Dumnezeu”. La rândul ei, şi cultura din spaţiul public este chemată să contribuie la înălţarea spirituală.
Urna din 1871 transformată în Candela din 2021
„Caracterul aniversar al Serbării 2021 nu a însemnat un festivism fără fond, ci o căutare profundă a unui fond actualizat astăzi”, a mai spus monahul. „Studenţii de la 1871 au dat un răspuns la confruntarea cu modernitatea printr-o asumare a modernităţii într-un spirit al înaintaşilor. Astăzi acelaşi tip de răspuns trebuie dat.”
Părintele a explicat pentru Basilica.ro: „Dacă, la 1871, chemarea a fost spre unitate culturală, spre realizarea unităţii pe cale culturală, în 2021 am avut sentimentul că, fără ca cineva să îşi propună explicit, Serbarea a fost o chemare spre unitate duhovnicească, spre realizarea unităţii pe calea duhovnicească – idealul unităţii este un dar de sus, pe care îl simţi ca o chemare şi apoi lucrezi continuu spre el, căci doar în măsura în care reuşeşti să îi porţi smerit şi jertfelnic pe ceilalţi în inima ta şi să te înfăţişezi lui Dumnezeu unit cu ei poţi lucra cu adevărat spre unitatea exterioară; deci am avut sentimentul că a fost o chemare către a lucra duhovniceşte spre realizarea unităţii”.
„Faţă de cei de la 1871, care au continuat în forme moderne ce era civilizaţia românească de până atunci, astăzi îi avem ca înaintaşi şi pe Pr. Dumitru Stăniloae, pe Pr. Cleopa Ilie şi părinţii duhovniceşti din secolul XX; se poate şi trebuie clădit şi pe baza lor, adică mai adânc. Aceasta am văzut în urna transformată în candelă: urna dăruită de studenţii din 1871 a fost modelul pentru candela dăruită de studenţii din 2021”, a mai precizat monahul.
„Evenimentul în sine a reprezentat un reper pentru foarte mulţi participanţi la faţa locului, dar şi pentru foarte mulţi privitori online. Această actualizare a unor lumini din trecut pentru a da naştere la puterea de a căuta lumina în viitor cred că a caracterizat evenimentul”, a concluzionat Părintele Dosoftei Dijmărescu.
Ana Blandiana: Patriotismul ca rugăciune pentru înaintaşi
După Colocviul „Eminescu şi Putna”, care a încheiat serbarea, Ana Blandiana prezintă distincţia eparhială la statuia lui Eminescu din incinta mănăstirii, alături de Protos. Dosoftei Dijmărescu, Teodora Stanciu şi alţi invitaţi. Foto: Mănăstirea Putna
Plecând de la vizionarea câtorva fragmente video de la Serbare, proiectate pentru cei prezenţi, poeta Ana Blandiana a spus că serbarea din acest an a constituit un arc peste timp şi a vorbit despre vizita la Putna în urmă cu 50 de ani.
În 1971, s-au împlinit 100 de ani de la Serbarea din 1871, dar nu a fost organizat nimic oficial. Însă scriitorii au plecat în grupuri mici, fără să ştie unul de celălalt, spre mănăstire: „Ţin minte cât de miraţi am fost când ne-am descoperit atât de mulţi veniţi fiecare pe cont propriu”.
„Ştefan cel Mare era personajul principal, ctitorul Putnei, dar noi eram acolo pentru Eminescu”, a spus scriitoarea. „Eminescu a fost, în aproape jumătate de secol de comunism în România, un fel de emblemă a rezistenţei.” Împotrivirea nu era una politică, a precizat ea, ci una „în numele valorilor. Iar Eminescu era valoarea supremă”.
Scriitorii veniţi în 1971 au găsit pe dealurile din jurul mănăstirii mii de ţărani în costume naţionale, cu ştergare albe întinse pe care erau puşi colaci şi colivă – parastase pentru Ştefan cel Mare. „Deci, la 100 de ani de la Serbarea de la Putna, ţăranii din Bucovina făceau parastas pentru Ştefan cel Mare”, a subliniat poeta.
Serbare la Mănăstirea Putna în 1966, la 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii. Ana Blandiana a ajuns în 1971 şi a văzut acelaşi spectacol al comuniunii în rugăciune cu înaintaşii. Sursa foto: Ziarul Lumina
„Pentru mine nu există o întâmplare care să definească mai bine noţiunea de patriotism, de legătură cu trecutul, de izvorâre, de recunoaştere că noi înşine ieşim din acel trecut, decât ceea ce făceau acolo ţăranii. Acesta cred că a rămas momentul suprem. A fost un moment de fericire, de mare mândrie că aşa suntem noi.”
Apoi, poeta a povestit vizita cu totul specială la Mănăstirea Sihăstria Neamţului şi întâlnirea cu Părintele Cleopa, care a devenit un reper al vieţii sale.
Ana Blandiana a spus că cel mai frumos moment al Serbării de la Putna din acest an a fost întâlnirea Patriarhului Daniel şi a Preşedintelui Academiei cu tinerii participanţi la Congresul Aniversar.
A fost „un moment în care declaraţiile de dragoste de ţară nu sunau ca în anii ceauşişti, pentru că acesta e cel mai mare risc. Atât de mult au fost repetate şi umplute cu conţinuturi false, încât am ajuns să ne fie frică să le repetăm şi trebuie ca arderea noastră interioară să fie extraordinară, pentru ca să reuşim să trecem de acest handicap. Ei bine, acea întâlnire, care a durat aproape trei ore, mi s-a părut adevărată, ceea ce îmi dă speranţe”.
Imagine de la Congresul studenţesc Aniversar. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
Eminescu a purtat flacăra aprinsă de preotul Iraclie Porumbescu
Profesorul universitar Adrian Lesenciuc, autorul romanului Balada, a povestit ce a descoperit documentându-se pentru carte: preotul Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu, a aprins primul scânteia Serbării de la Putna, după ce a asistat la deschiderea mormântului Sf. Ştefan cel Mare, în 1856.
Preotul a propus în mai multe publicaţii să se organizeze o serbare naţională la Putna în 1857, iar aceasta să aibă un erou fondator: Sf. Ştefan cel Mare.
„A realizat că, pentru a duce mai departe lumina de la Mănăstirea Putna, e nevoie să se facă o serbare naţională care să le aducă aminte oamenilor că sunt lucruri pe care le împărtăşesc, că există ceva ce pot pune în comun, iar acel lucru este sufletul lor românesc”, a spus scriitorul.
Aceasta se va împlini abia în 1871, de către generaţia lui Eminescu, iar fiul său, Ciprian, se va implica foarte mult în organizare.
Retragerea cu torţe de pe Dealul lui Ştefan a avut loc după Congresul Studenţesc Aniversar. Foto: Serbarea de la Putna / Echipa Media
Tinerii reprezintă 100% din populaţia viitoare a ţării
Protos. Gherasim Soca a prezentat concursurile de creaţie ale Serbării de la Putna 2021 şi lucrările câştigătoare. El a remarcat că idealurile şi însufleţirea tinerilor participanţi din acest an au fost aceleaşi cu ale tinerilor din 1871 şi a citat o afirmaţie făcută de Spiru Haret, fondatorul învăţământului românesc modern, la începutul secolului al XX-lea, dar importantă şi astăzi: copiii şi tinerii sunt acum 10% din populaţia ţării, dar 100% din populaţia viitoare a României.
Iulian Tomeac, Preşedinte ASCOR Iaşi, a vorbit despre valorile tinerilor şi rolul de catalizator de atitudini al Serbării de la Putna din acest an.
El a citat mărturia unei românce care a participat din Statele Unite: „Recunosc, visez de câţiva ani să mă întorc în România, dar niciodată nu m-am hotărât. Ei bine, această serbare m-a făcut să realizez că, dacă România este ţara mea şi o iubesc, înseamnă că am şi o responsabilitate faţă de ea. Adică această serbare m-a convins să mă repatriez.”
„Valorile spre care tind sufletul tinerilor de azi sunt aceleaşi ca ale celor din 1871. Prin intermediul Serbării de la Putna am aprofundat aceste valori şi noi, cei de azi”, a spus Iulian Tomeac. „Valorile nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc către ceva, un mijloc către Dumnezeu. Odată ce ne apropiem de Dumnezeu, ne apropiem şi unii faţă de alţii.”
Fotografie de grup după congres, alături de Părintele Patriarh Daniel şi Stareţul Melchisedec Velnic. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu
„Noi, oamenii, ne asociem, ne ridicăm împreună, chiar şi în Evanghelii, majoritatea învierilor pe care le face Mântuitorul sunt făcute asupra tinerilor, adică tinereţea este o perioadă a învierii. Dacă suntem împreună, reuşim să facem lucruri frumoase. Ar trebui să se repete astfel de evenimente, pentru a le reaminti tinerilor ce pot să facă dacă sunt uniţi”, a concluzionat preşedintele ASCOR Iaşi.
Seria de manifestări „Serbarea de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal”, desfăşurată sub egida Patriarhiei Române şi a Academiei Române, a marcat 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, organizată la Mănăstirea Putna de generaţia lui Eminescu, care a lansat un apel la unitatea culturală a românilor. Manifestările au readus în atenţia românilor actualitatea idealului de unitate şi rolul tinerilor în continuarea acestuia.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1098, Ultimul acces: 2026-10-27 08:16:06

Timp total: 0.04s...

[]:1