Mândria, căpitanul păcatelor capitale - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Mândria, căpitanul păcatelor capitale

[2007-02-23]
Mândria - primul păcat capital

- este păcatul prin excelență, prin care se ajunge la orice alt tip de lucru rău, are la bază o iubire dezordonată de sine însuși; Sf. Scriptură spune: " Începutul păcatului este trufia, și cel care stăruiește în ea răspândește în jurul său nelegiuirea" (Sir 10, 13)

- are mai multe caracteristici cu tot atâtea chipuri: îngâmfare, vanitate, trufie, autosuficiență, aroganță, dispreț;



I Ce este de fapt mândria?

Se prezintă sub două infățișări, ce depind de locul ocupat de îngâmfarea eului în acțiunile celui mândru: la sfârșitul acțiunii (scop) - egoism, sau la începutul ei (motivația) - autosuficiență.



Egoismul - a trăi pentru sine însuși

"Egoistul este persoana care nu se gândește la mine" -Woody Allen;

"Adevăratul egoist e persoana care se gândește numai la sine insuși atunci când vorbește de altcineva" - Pierre Dac;

- egoistul e atât de centrat asupra propriei persoane incât Dumnezeu e eliminat, nu iubește pe ceilalți, iar, dacă spune că iubește, o face pentru propriul interes.



Autosuficiența - a trăi bazându-se numai pe sine însuși

- o formă mai subtilă a mândriei, exaltată de cultura noastră, ce constă în a se considera la originea propriei vieți, trăiri, acțiuni: dorește să controleze totul și să nu fie controlată de nimeni, nu prea acceptă sfaturi și îi vine greu să spună mulțumesc.

- păcatul diavolului, care nu așteaptă nimic de la Dumnezeu.


O distincție fundamentală:

- între mândrie și un simț corect de autostimă, care e o calitate indispensabilă a vieții ("Iubește aproapele ca pe tine însuți" Mt 22,39) dar care are drept scop ajutorul celorlalți;

- între mândrie și o independență legitimă, o condiție a maturității, care ajută persoana să își hrănească libertatea prin deschiderea față de rapoartele interpersonale.



II Cum se disimulează mândria?

- mândria de multe ori se ascunde sub masca perfecționismului sau a unei umilințe aparente, ce sunt cauzate de un narcisism puternic;

- persoana mândră simte nevoia de multe ori să se justifice, ca în cazul bosumflatului, a îmbufnatului;

- mândria se împletește deseori cu anumite răni la nivel psihologic, mai ales în ceea ce privește abandonul, care au fost provocate de anumite despărțiri în prima copilărie.



III Cum recunoaștem mândria?

- am întotdeauna dreptate, sau nu suport nici un fel de critică;

- când greșesc, nu îmi pare rău pentru greșeala în sine, ci pentru că în felul ăsta mi-am știrbit, lezat imaginea;

- am mereu grijă să atrag atenția asupra isprăvilor mele.



"Mândrul ideal" de sf. Ioan Casian: "avem un ton al vocii înalt, o tăcere amară, râsete zgomotoase și exagerate, o tristețe nefondată și greoaie, răspunsuri răutăcioase, conversații superficiale [...] suntem nerăbdători, nemiloși, jignitori cu ceilalți, duri când trebuie să primim un sfat, slabi când trebuie să punem la lucru voința, căutând mereu să impunem părerile noastre și refuzând să consimțim la părerile celorlalți..."



IV Care sunt remediile împotriva mândriei?

- lupta împotriva egoismului și a autosuficienței;

- o justă autostimă;

- a dărui în secret, cultivând discreția;

- a accepta propriile emoții, stări de spirit;

- a vedea toate lucrurile drept lucrarea lui Dumnezeu: "Cine te face mai superior decât alții? Ce ai ce nu ai primit de la Dumnezeu? Dar dacă ai primit, de ce te mândrești ca și cum nu ai fi primit?" (1Cor 4,7)

- a recunoaște darurile primite de la ceilalți;

- a medita asupra vieții lui Isus și a crucii sale, s.a.m.d.



UMILINȚA ...
sau oglinda fermecată?



Întrebări pentru dezbatere:

- prejudecăți asupra umilinței sau ce nu este umilința?

- cu ce imagine, experiență ascociezi umilința?

- Ce este de fapt umilința?

- Ce legătură e între umilință și raportul cu Dumnezeu?

- Cum s-ar putea dobândi concret această virtute?

- Care e aspectul cel mai dificil, dar cel mai consolator al umilinței?



Papa Paul al VI-lea: "umilința este spațiul în care lucrează iubirea"!

1 Cor 13,4: "Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se mândrește".



--------------------------------------------------------------------------------

Vizitați www.pastoratie.ro pentru alte numeroase materiale, inclusiv legate de Postul Mare. Motorul de căutare de pe sit vă va ajuta să găsiți rapid ceea ce căutați.

Dați click pe imaginile articolelor de mai sus pentru a le descărca în format Word, ușor de tipărit pentru cateheză în parohie. Primul material a fost publicat pe Pastoratie.ro de pr. Mihai Blaj, iar al doilea de pr. Daniel Iacobut.

Sursa: www.ProFamilia.ro


Contor Accesări: 835, Ultimul acces: 2026-07-25 07:35:40