Patriarhul de Anul Nou: Să punem accent mai ales pe partea spirituală / Sf. Vasile, un om deodată duhovnicesc şi practic[2020-01-01]de Sorin IoniţeLa prima Sfântă Liturghie din noul an, miercuri, 1 ianuarie 2020, Patriarhul României a scos în evidenţă faptul că este mai important să creştem duhovniceşte decât biologic şi material. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a exemplificat acest lucru prin pilda Pruncului Iisus, dar şi prin exemplul Sfântului Vasile cel Mare. Preafericirea Sa a atras atenţia asupra faptului că Mântuitorul „creştea cu vârsta, cu înţelepciunea şi cu harul”, cum precizează textul evanghelic al zilei. „La vârsta de 12 ani avea o înţelepciune superioară vârstei Lui biologice. Ştia cât toţi bătrânii din Templu cărturari laolaltă, şi mai mult decât atât”. Şi mai spune Evanghelia că El creştea şi cu harul, a adăugat Patriarhul Daniel. „Harul este lucrarea lui Dumnezeu în om. Şi această lucrare a dumnezeirii lui Iisus în firea sa umană începea să se arate treptat”. Astfel, Părintele Patriarh a spus că aceste lucruri ne privesc şi pe noi: „Nu trebuie să creştem doar biologic, ci şi duhovniceşte, cu înţelepciunea şi cu harul. Cu înţelepciunea şi cu rugăciunea. Cu lucrarea harului lui Dumnezeu în viaţa noastră. Deci, creşterea aceasta duhovnicească este adesea mai importantă decât creşterea doar biologică”. „De aceea, trebuie să punem accent nu doar pe partea materială a vieţii noastre, ci mai ales pe partea spirituală, de îmbogăţire duhovnicească a vieţii noastre prin legătura permanentă cu Dumnezeu”. Patriarhul a slujit de Anul Nou împreună cu Episcopii vicari Varlaam Ploieşteanul şi Timotei Prahoveanul. Foto credit: Basilica.ro Tăierea-împrejur Despre prima sărbătoare a zilei, Tăierea-împrejur, Preafericirea Sa a spus că este o prefigurare, o pregătire pentru Taina Botezului. Supunându-se acestui ritual, Mântuitorul arată că a venit să împlinească Legea, să o pună în practică, şi în acelaşi timp să o plinească, adică să o desăvârşească. La tăierea-împrejur, Pruncul dumnezeiesc a primit numele „Iisus”. „«Iisus» vine din limba ebraică, de la «Ieşua» care înseamnă «Dumnezeu mântuieşte» sau «Dumnezeu Mântuitorul». De asemenea, s-a adăugat numele de «Hristos» care în ebraică se numea «Maşia», Mesia, şi care înseamnă «Unsul lui Dumnezeu». „Deci numele complet al Mântuitorului este Iisus – Dumnezeu Mântuitor şi Hristos – Unsul lui Dumnezeu”. Preafericirea Sa a precizat că creştinii păstrează din tradiţia veche iudaică doar atribuirea numelui noului născut la vârsta de opt zile. Sf. Vasile, un om deodată duhovnicesc şi practic Patriarhul României a vorbit şi despre a doua sărbătoare ortodoxă de pe 1 ianuarie, cinstirea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi a mamei sale, Sf. Emilia. Patriarhul Daniel a subliniat popularitatea Sf. Vasile şi le-a adresat urări celor aproape 600.000 de români care-i poartă numele. Preafericirea Sa a subliniat vrednicia mamei Sfântului Vasile şi a întregii familii care a dat Ortodoxiei 6 sfinţi. Referitor la personalitatea marelui ierarh, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a menţionat că „a fost un om învăţat, dar nu a rămas numai la învăţătură, ci el a propovăduit şi prin faptă”. A făcut pe lângă biserici azile pentru bătrâni, pentru bolnavi, pentru oamenii săraci. Lângă oraşul Cezareea Capadociei, a construit un mic orăşel care a fost numit mai târziu „Vasiliada”, în care erau case pentru bătrâni, pentru călători şi case de îngrijire a bolnavilor. „Se spune că acolo era şi o leprozerie”, a amintit Patriarhul, „iar Sf. Vasile mergea adesea şi vizita pe toţi bolnavii, se ruga pentru ei şi uneori îi îmbrăţişa pe cei leproşi fără să aibă teamă că se îmbolnăveşte. Era un om deodată duhovnicesc şi practic”. „Slujea de patru ori pe săptămână Sfânta Liturghie. Era un mare postitor şi, în acelaşi timp, un foarte curajos luptător”. Sf. Vasile s-a remarcat prin curaj, înfruntându-i pe ereticii arieni care îl aveau de partea lor pe Împăratul Valens. Sfântul a răbdat persecuţiile împăratului şi a mărturisit neîncetat adevărul dogmei Sfintei Treimi. Sf. Vasile cel Mare a lăsat Ortodoxiei Regulile Monahale mari şi mici precum şi textul uneia dintre Liturghii care este oficiată de zece ori pe an, inclusiv pe 1 ianuarie. Părintele Patriarh a semnalat că la moarte, marele ierarh a fost deplâns nu numai de creştini, ci şi de păgâni care admirau înţelepciunea şi bunătatea sa. „Învăţăm de la acest sfânt că trebuie să legăm întotdeauna dreapta credinţă cu dreapta vieţuire şi cu dreapta făptuire, cu lucrarea de milostenie”. Anul Nou civil La final predicii, Patriarhul Daniel a vorbit despre începutul Anului civil, sărbătoare care derivă de la numele zeului roman Ianus, care era reprezentat cu două feţe, una îndreptată spre trecut şi alta spre viitor, Anul Nou fiind un moment de bilanţ. „Noi însă, trebuie să ne gândim nu atât la realizări materiale, ci trebuie să ne gândim câte fapte bune şi câte fapte rele am făcut în anul care a trecut şi ce dorim să facem pentru a progresa duhovniceşte în anul în care am intrat”. După Sfânta Liturghie a fost oficiată o slujbă de Tedeum, iar la final a avut loc proclamarea Anului 2020 ca „An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor” şi „An comemorativ al filantropilor ortodocşi români” în Patriarhia Română. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 3623, Ultimul acces: 2026-06-23 17:00:19
|
Timp total: 0.08s...
[]:1