Act solemn comemorativ proclamat în cadrul Sfintei Liturghii de hramul Catedralei Mântuirii Neamului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Act solemn comemorativ proclamat în cadrul Sfintei Liturghii de hramul Catedralei Mântuirii Neamului

[2018-11-30]

de Gheorghe Anghel

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a dat citire vineri, 30 noiembrie, în catedrala Mântuirii Neamului, actului solemn comemorativ semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul documentului se face referire la Centenarul Marii Uniri, precum şi la contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea evenimentului din 1918.
De asemenea, în document sunt prezentate urmările pozitive pentru noul stat român, pentru Biserica Ortodoxă Română şi sunt evidenţiaţi făuritorii Marii Uniri.
Text integral:
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Preaiubitului cler, cuviosului cin monahal şi dreptcredincioşilor creştini
din cuprinsul Patriarhiei Române,
Har, pace şi bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!
Biserica Ortodoxă Română a iubit şi a slujit întotdeauna poporul român, a binecuvântat aspiraţiile lui de libertate şi unitate şi a susţinut evenimentele semnificative ale istoriei naţionale, precum Unirea Principatelor din 1859, obţinerea Independenţei de stat a României (1877-1878) şi Marea Unire din 1918.
La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română.
Centenarul Marii Uniri este în acelaşi timp o sărbătoare a unităţii de neam şi de credinţă întărită prin jertfă şi biruinţă. În urmă cu un secol s-a înfăptuit, cu preţul unor mari sacrificii, România Mare, prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României. De altfel, intrarea României în cel Primul Război Mondial (27 august 1916) a avut drept scop întregirea neamului românesc şi făurirea statului naţional unitar.
Biserica Ortodoxă a susţinut la aceste evenimente definitorii din istoria neamului nostru prin clerul care a militat pentru unirea românilor într-un singur stat, îndeosebi prin preoţii săi eroi, care i-au însoţit pe soldaţii români pe câmpurile de luptă şi i-au întărit duhovniceşte, împărtăşind cu ei toate nenorocirile războiului, jertfindu-şi uneori viaţa.
Preoţii care nu au fost mobilizaţi i-au consolat şi întărit pe românii rămaşi acasă şi le-au insuflat speranţă, iar mulţi dintre monahii şi monahiile din mănăstiri au activat ca voluntari în serviciile sanitare ale Armatei române.
După încheierea conflagraţiei mondiale, jertfele şi rugăciunile românilor din toate provinciile nu au rămas fără răsplată şi fără răspuns. Astfel, în 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România.
La 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, care a hotărât „unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.
Desăvârşirea României Mari a fost înfăptuită prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, hotărâtă de Marea Adunare Naţională pe Câmpul lui Horea, unde, la 28 februarie 1785, au fost executaţi Horea şi Cloşca, cunoscuţi luptători pentru drepturile sociale şi naţionale ale românilor ardeleni în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Şedinţa Adunării Naţionale Constituante de la Alba Iulia s-a încheiat cu un cuvânt festiv al episcopului ortodox Ioan I. Papp al Aradului, locţiitor de Mitropolit al Ardealului, care a evidenţiat faptul că poporul şi clerul sunt „una în cugete şi simţiri, sunt una în dorinţele şi aspiraţiunile naţionale”.
În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, la sfârşitul Sfintei Liturghii, săvârşită în biserica ortodoxă din Alba Iulia, episcopul Miron Cristea al Caransebeşului a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc.
Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoţie foarte puternică în rândul celor prezenţi, încât întreaga biserică a intonat apoi imnul Deşteaptă-te, române!.Se spune că atunci „nu era nici un ochi uscat. Din ochii tuturor curgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naţionale”.
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit şi pentru Biserica Ortodoxă Română. Astfel, la 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de mitropolit primat al României a fost ales episcopul Caransebeşului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfăşurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.
Mai târziu, la 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, act care a simbolizat unirea tuturor românilor, „de la Nistru până la Tisa”, sub acelaşi sceptru.
Deşi nedreptăţile istoriei au făcut ca unele dintre teritoriile româneşti unite în 1918 să fie mai târziu desprinse din trupul ţării, totuşi fraţii nu pot fi separaţi de graniţe şi garduri de sârmă ghimpată, iar sentimentele de dragoste şi frăţietate nu pot fi înăbuşite.
Comemorăm, astfel, în acest an, pe făuritorii Marii Uniri din 1918, îndeosebi pe basarabenii Ion Inculeţ, Pantelimon Erhan, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan şi Ioan Pelivan, pe bucovinenii Iancu Flondor, Sextil Puşcariu, Dionisie Bejan şi Doru Popovici, pe transilvănenii şi bănăţenii Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Ion Flueraş, Vasile Lucaciu, Caius Brediceanu, pentru a menţiona numai câţiva dintre mai distinşii înfăptuitori ai Marii Uniri.
De asemenea, anul Centenar 2018 ne-a oferit prilejul de a evidenţia şi comemora pe unii ierarhi români, în frunte cu episcopul Miron Cristea al Caransebeşului, devenit în 1925 primul Patriarh al României, pe mai mulţi clerici ortodocşi care au contribuit la făurirea Marii Uniri, precum şi pe toţi acei români care, prin cuvânt şi faptă, au fructificat Marea Unire de la 1918 până în prezent: ctitori de biserici şi mănăstiri, promotori ai educaţiei creştine româneşti şi ai culturii române din ţară şi străinătate, susţinători ai operei social-filantropice a Bisericii, apărători ai spiritualităţii româneşti.
Aşadar, realizarea marilor idealuri ale unităţii şi demnităţii naţionale ale românilor a fost posibilă şi prin aportul deosebit al Bisericii Ortodoxe Române, care a fost mereu împreună cu poporul prin toate eforturile ei de cultivare a conştiinţei naţionale şi de afirmare a dorinţei de unitate şi independenţă.
După Revoluţia din decembrie 1989, ziua de 1 decembrie 1918 a devenit Ziua Naţională a României, înţeleasă ca Ziua Unităţii şi Demnităţii Naţionale a Românilor. Întrucât unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeaşi, este necesar să sporim mai mult comuniunea cu fraţii noştri români din apropierea graniţelor actuale ale României şi cu românii de pretutindeni. De asemenea, trebuie să apărăm şi să cultivăm unitatea de credinţă şi neam, pentru a promova demnitatea poporului român în dialog şi cooperare cu celelalte popoare ale lumii.
Realizarea unităţii de credinţă şi de neam a conferit poporului român o identitate particulară în istorie şi ea trebuie cunoscută şi valorificată de contemporani. Astăzi, România trebuie să îşi păstreze identitatea şi să îşi promoveze simbolurile şi valorile spirituale. În acest sens, este mereu actuală întrebarea Domnului Iisus Hristos: „Ce îi foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?” (Marcu 8, 36).
O mai bună cunoaştere a identităţii şi a demnităţii naţionale are rolul de a ajuta un popor să se dezvolte şi să dăinuie în istorie, intrând în dialog demn şi creator cu alte popoare. Cultivarea identităţii naţionale trebuie sporită prin promovarea culturii naţionale, a credinţei, a tradiţiilor şi a simbolurilor în cadrul cooperării internaţionale.
În acest sens, este important să evidenţiem elementele esenţiale ale identităţii româneşti pentru a transmite lumii un mesaj pozitiv despre România şi despre spiritul sau etosul poporului român, în dialogul său cu celelalte popoare ale lumii.
Anul comemorativ 2018, dedicat făuritorilor Marii Uniri de la 1918, este, în mod deosebit, un an al recunoştinţei şi al comuniunii româneşti şi deopotrivă un prilej binecuvântat de a lucra mai intens pentru cultivarea unităţii de credinţă apostolică, primită de la Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, care este şi ocrotitorul noii Catedrale Naţionale.
Acest edificiu bisericesc reprezentativ pentru Ortodoxia românească, cu hramul principal Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, constituie o necesitate liturgică practică şi un simbol care uneşte iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic, cu recunoştinţa pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului din Primul Război Mondial şi din toate timpurile.
Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi ale tuturor sfinţilor, prin dărnicia clerului şi credincioşilor Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscopul Constantinopolului şi Patriarh Ecumenic, a oficiat slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, iar astăzi, 30 noiembrie 2018, cu prilejul prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, cel de-al doilea hram al Catedralei, ne bucurăm de prezenţa şi împreuna slujire cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului.
Prin urmare, comemorarea făuritorilor Marii Uniri şi a contribuţiei istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului naţional de unitate constituie o ofrandă de recunoştinţă, dar şi un prilej pentru generaţia actuală de a cunoaşte mai bine virtuţile lor, de a le preţui şi a le pune în lucrare, acestea fiind chipuri de lumină şi întărire spirituală pentru viaţa şi lucrarea Bisericii astăzi.
Cinstind jertfele eroilor neamului şi luând aminte la pilda făuritorilor Marii Uniri din 1918, ne rugăm Preasfintei Treimi să dăruiască tuturor românilor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi Ţară, precum şi bucuria comuniunii frăţeşti în păstrarea unităţii şi demnităţii noastre naţionale.
Dumnezeu să binecuvânteze poporul român reunit într-o singură ţară! Amin!
Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
† D a n i e l
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
† Teofan,
Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
† Laurenţiu,
Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului
† Andrei,
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
† Irineu,
Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei
† Ioan,
Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului
† Petru,
Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor
† Iosif,
Arhiepisocpul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale
† Serafim,
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord
† Nicolae,
Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii şi Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi
† Nifon,
Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal
† Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului
† Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor
† Irineu,
Arhiepiscopul Alba-Iuliei
† Varsanufie,
Arhiepiscopul Râmnicului
† Ioachim,
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
† Calinic,
Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului
† Ciprian,
Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei
† Casian,
Arhiepiscopul Dunării de Jos
† Timotei,
Arhiepiscopul Aradului
† Ignatie,
Episcopul Huşilor
† Lucian,
Episcopul Caransebeşului
† Sofronie,
Episcopul Ortodox Român al Oradiei
† Iustin,
Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului
† Nicodim,
Episcopul Severinului şi Strehaiei
† Antonie,
Episcopul de Bălţi
† Veniamin,
Episcopul Basarabiei de Sud
† Vincenţiu,
Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor
† Andrei,
Episcopul Covasnei şi Harghitei
† Galaction,
Episcopul Alexandriei şi Teleormanului
† Ambrozie,
Episcopul Giurgiului
† Sebastian,
Episcopul Slatinei şi Romanaţilor
† Visarion,
Episcopul Tulcii
† Petroniu,
Episcopul Sălajului
† Gurie,
Episcopul Devei şi Hunedoarei
† Siluan,
Episcopul Ortodox Român al Ungariei
† Siluan,
Episcopul Ortodox Român al Italiei
† Timotei,
Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei
† Macarie,
Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord
† Mihail,
Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande
† Ioan Casian,
Episcopul Ortodox Român al Canadei
† Varlaam Ploieşteanul,
Episcop-vicar Patriarhal
† Ieronim Sinaitul,
Episcop-vicar Patriarhal
† Timotei Prahoveanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor
† Calinic Botoşăneanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor
† Ilarion Făgărăşanul,
Episcop-vicar al Arhiepisocpiei Sibiului
† Vasile Someşanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
† Paisie Lugojeanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei
† Marc Nemţeanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale
† Sofian Braşoveanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului
† Damaschin Dorneanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor
† Emilian Crişanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului
† Timotei Sătmăreanul,
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române Maramureşului şi Sătmarului
† Atanasie de Bogdania,
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
† Teofil de Iberia,
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 3367, Ultimul acces: 2026-09-26 02:34:33

Timp total: 0.03s...

[]:1