Duhul Sfânt vrea să sălăşluiască în sufletul omului – Patriarhul Daniel la Sărbătoarea Cincizecimii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Duhul Sfânt vrea să sălăşluiască în sufletul omului – Patriarhul Daniel la Sărbătoarea Cincizecimii

[2018-05-27]

de Iulian Dumitraşcu

„Duhul Sfânt vrea să sălăşluiască în sufletul omului ca să facă din fiecare om un chip al lui Hristos”, a spus duminică Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În ziua Sărbătorii Pogorârii Duhului Sfânt, Preafericirea Sa a oficiat în Catedrala Patriarhală Sfânta Liturghie şi Vecernia plecării genunchilor.
Împreună cu Patriarhul României au mai slujit:
Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal;
Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
În omilia rostită după citirea textului biblic, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat simbolismul şi importanţa acestui mare praznic al creştinătăţii.
Cincizecimea sau Rusaliile este considerată „ziua constituirii Bisericii lui Hristos”, a spus Patriarhul.
„Biserica s-a constituit ca adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi prin Pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor şi s-a extins în aceeaşi zi prin botezul a trei mii de persoane”, potrivit Preafericirii Sale.
Creşterea Bisericii are loc cu fiecare persoană botezată, a evidenţiat Patriarhul care a menţionat că „este foarte important să ne aducem aminte că taina Bisericii este taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni şi taina răspunsului oamenilor la iubirea lui Dumnezeu”.
Făcând referire la limbile de foc observate deasupra Apostolilor, Patriarhul României a apreciat că acestea semnifică „neamurile de diferite limbi la care ei vor propovădui Evanghelia iubirii lui Hristos pentru umanitate” ce vor fi adunate „în iubirea Preasfintei Treimi prin lucrarea Duhului Sfânt”.
„După cum Duhul Sfânt a unit în Iisus Hristos într-o singură persoană firea Lui divină cu firea Lui umană, tot aşa acum Duhul Sfânt uneşte persoane şi neamuri diferite într-o unitate sfântă pe baza credinţei în Iisus Hristos, a botezului în numele Sfintei Treimi”, a evidenţiat Părintele Patriarh.
Prin urmare, „există o legătură tainică între lucrarea Duhului Sfânt în lume şi taina Bisericii ca adunare a persoanelor şi popoarelor diferite în iubirea Preasfintei Treimi”.
Din acest raţionament, „Lunea după Rusalii este închinată Persoanei Duhului Sfânt, dar şi Sfintei Treimi pentru că prin Duhul Sfânt noi cunoaştem iubirea Preasfintei Treimi în Biserică”, a explicat Patriarhul.
Pe lângă semnificaţia misionară, limbile de foc au şi una duhovnicească pentru viaţa fiecărui creştin şi pentru viaţa Bisericii întregi, deoarece Duhul Sfânt nu Se arată în chip de om, ci în chip de limbi de foc.
„Duhul Sfânt nu concurează pe Mântuitorul Hristos Care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. El confirmă învăţătura şi lucrarea lui Hristos şi adună în comuniune pe oameni prin credinţa în Hristos. Duhul Sfânt nu Se arată ca o persoană, deşi este persoană, ci arată mai mult lucrarea Sa”, a spus Patriarhul Daniel.
Părintele Patriarh a mai explicat că Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli sub formă de limbi de foc pentru că focul este „curăţitor, încălzitor şi luminător”.
„Duhul Sfânt ne curăţeşte de păcate şi curăţeşte şi sufletele şi trupurile noastre mai ales prin Taina Pocăinţei”.
„Când omul recunoaşte şi regretă păcatul şi doreşte să-şi înnoiască viaţa el plânge păcatele sale prin lacrimile fierbinţi ale pocăinţei. În aceste lacrimi se întâlneşte lucrarea Duhului Sfânt ca foc cu lucrarea Duhului Sfânt ca Apa cea vie, dătătoare de viaţă duhovnicească. Acum înţelegem de ce Mântuitorul numeşte pe Duhul Sfânt Apa cea vie”.
„Duhul Sfânt ne încălzeşte inima ca să ne rugăm cu o credinţă fierbinte şi să ne întoarcem către Dumnezeu Tatăl. Duhul Sfânt trezeşte în om dorul iubirii de Dumnezeu şi sentimentul că suntem fii ai lui Dumnezeu după har prin harul adus de Hristos”.
„Sfântul Duh luminează mintea omului să înţeleagă scripturile şi tainele credinţei şi să înţeleagă mai ales adevărul că viaţa aceasta pământească este locul şi timpul în care ne pregătim pentru viaţa cerească”, a menţionat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul a reflectat apoi la simbolismul frunzelor de tei sau de nuc ce sunt sfinţite în această zi.
Acestea „seamănă oarecum cu limbile ca de foc care au venit deasupra capului fiecărui Apostol şi sunt aduse în Biserică pentru a arăta că Duhul Sfânt sfinţeşte pe creştini, viaţa Bisericii, dar tot Duhul Sfânt sfinţeşte şi creaţia întreagă”.
„De aceea, noi punem holdele şi roadele pământului sub ocrotirea, binecuvântarea şi sfinţirea Duhului Sfânt Care ne dăruieşte harul Sfintei Treimi”.
După Sfânta Liturghie, ierarhii au oficiat Vecernia de a doua zi, numită şi Vecernia plecării genunchilor.
În timpul acesteia s-au citit din faţa Sfintelor Uşi cele şapte rugăciuni speciale, de invocare a Sfintei Treimi, şi s-au binecuvântat ramurile de tei şi de nuc.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 2381, Ultimul acces: 2026-08-09 07:24:36

Timp total: 0.03s...

[]:1