| Biserica Cuvioasa Paraschiva Cotnari
| ||||||||
| Religie: | Ortodox | |||||||
| Localitate: | Cotnari (maghiara: Cothona, Kotnár) | |||||||
| Comună: | Cotnari | |||||||
| Judeţ: | Iaşi | |||||||
| Cod poştal: | 707120 | |||||||
| Telefon: | NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)... | |||||||
| Adresa de e-mail: | | |||||||
| Adresă web Biserica: | cotnari.mmb.ro | |||||||
| Adrese utile: | protopopiatulHarlau.mmb.ro, www.MMB.ro, primariacotnari.ro, www.icc.ro, is.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
| Preot: | Silimon Ştefan | |||||||
| Hram: | Sf. Cuv. Parascheva | |||||||
| Detalii: | Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiţie domnitorului Ştefan cel Mare (1457-1504) . Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcţia lăcaşului de cult. În Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi este trecut anul 1493 ca an al construcţiei. Prezenţa unor elemente decorative cum sunt ramele dreptunghiulare ale ferestrelor, cu rozete în colţurile superioare şi muluri în arc uşor frânt, precum şi ancadramentul uşii de intrare, de profil clasic şi cu lintou deasupra, indică o refacere a bisericii în secolul al XVII-lea. [3] În biserică au mai fost găsite şi două pietre funerare din acelaşi secol, parţial deteriorate, care ar fi putut să se afle pe mormintele unor persoane care au contribuit la aceste lucrări. Între anii 1831-1832, biserica a suferit modificări care au avut ca rezultat eliminarea peretului despărţitor dintre pronaos şi naos şi înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. [4] Lăcaşul de cult a mai fost reparat în anii 1869 şi 1890. [5] În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar şi logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof. univ. Nicolae Sava. Ea a fost resfinţită la 2 iulie 2001 de un sobor de ierarhi şi preoţi în frunte cu IPS Teodosie. | |||||||
| Alte informaţii: | Biserica se remarcă prin concepţia arhitecturală simplă şi sărăcia motivelor decorative, fiind una dintre cele mai modeste construcţii de acest gen ale arhitecturii medievale româneşti. Ca aspect general, ea pare să se înscrie în seria tipologică a bisericilor care sunt ctitorii boiereşti (Biserica Arbore, Biserica Şipote sau Biserica Văleni) . Lăcaşul de cult este o construcţie de plan dreptunghiular, fără turlă, împărţită în pronaos, naos şi altar. Ea are faţadele simple, tencuite şi văruite şi nu au nici un fel de decoraţii şi nici cornişă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de cărămidă. | |||||||
| Cod Monument: | IS-II-m-A-04135. 01 | |||||||
| Nr. vizualizări: | 4957 | |||||||
| Data ultimei vizualizări: | 2026-10-26 03:00:18 | |||||||
| Data ultimei actualizări: | 2018-04-05 11:58:00 | |||||||
| Data încărcării pe sit: | 2006-05-23 14:42:41 | |||||||
| Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
| Nr. Fotografii: | 1 | |||||||
Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!
Vedere de ansamblu |
Timp total: 0.03s...
[]:1