| Biserica de Lemn Mănăstirea
| ||||||||
| Religie: | Greco-catolic | |||||||
| Localitate: | Mănăstirea (maghiara: Gyulamonostor) | |||||||
| Comună: | Giuleşti | |||||||
| Judeţ: | Maramureş | |||||||
| Adresa: | nr. 18 | |||||||
| Cod poştal: | 437163 | |||||||
| Telefon: | NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)... | |||||||
| Adresa de e-mail: | NU deţinem adresa de e-mail... | |||||||
| Adrese utile: | www.episcopiamm.ro, www.cjMaramures.ro, mm.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
| Hram: | Sf. Arh. Mihail şi Gavril | |||||||
| Stil arhitectonic: | Lemn | |||||||
| Detalii: | Comuna Giuleşti este o fostă reşedinţă a cneazului Gyula, fiul lui Dragoş care a constituit o locotenenţă regală, semnalată pe la 1317 înaintea venirii lui Bogdan I în Moldova; în 1364 localitatea avea drept preot-primul atestat în Maramureş- pe Mirizle, fiul lui Gyula. Prima variantă a bisericii de piatră ar fi apărut în 1509, în 1888 fiind sfinţită biserica de piatră, în forma actuală, din centrul Giuleştiului. Biserica veche de lemn, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Mănăstirea, comuna Giuleşti, se află pe locul fostului lăcaş monahal care fiinţase acolo pe la 1560, fiind desfiinţat însă prin 1782, în timpul împăratului Iosif al II-lea. Arhaica bisericuţă posedă un clopot datat 1679, ascuns în turla de lemn, acţionat fiind cu două frânghii ce dau în pronaos, şi un monument funerar din piatră datat 1712. Frescele pe lemn sunt atribuite lui Gheorghe, zugrav din Deseşti şi datate 1783. Un singur perete, cel de la intrare, a fost pictat şi la exterior, asta amintind de tradiţiile monahale moldave. Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, care existase aici, a fost mutată la Mănăstirea Bixad din Ţara Oaşului. Înaintea restaurării dulgheriei şi tâmplăriei (frescele pe lemn nu au fost deocamdată restaurate, fiind destul de afectate de secolele trecute prin afumare, praf şi igrasie) , probabil prin anul 2000, nişte străini de satul Mănăstirea fotografiaseră şi filmaseră peste zi sfintele odoare, frescele, praporii, icoanele sculptate şi cele pictate pe sticlă, uşile împărăteşti lucrate-n aramă, iar în noaptea următoare 22 de icoane, sfinte odoare şi uşile din aramă înflorată ale altarului au fost furate de nişte necunoscuţi. Poliţia alertată imediat ar fi descoperit repede o parte din autori (rromi) şi din cele furate, dar mai bine de jumătate dintre acestea fuseseră deja ilegal trecute peste graniţele ţării. | |||||||
| Alte informaţii: | În biserică, singura din sat, şi în prezent (spre deosebire de marea majoritate a bisericilor maramureşene din lemn, monument istoric) doi preoţi oficiază slujbe duminica şi la sărbători, în două etape, una pentru enoriaşii greco-catolici şi apoi alta, pentru cei ortodocşi. Retrocedata şi folosită alternative de cle două comunităţi. Preotul orthodox este Vraja Ioan (telefon 0262 375007) | |||||||
| Cod Monument: | MM-II-m-A-04597 | |||||||
| Nr. vizualizări: | 15564 | |||||||
| Data ultimei vizualizări: | 2026-10-16 08:45:54 | |||||||
| Data ultimei actualizări: | 2015-05-14 15:14:31 | |||||||
| Data încărcării pe sit: | 2005-11-05 17:19:00 | |||||||
| Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
| Nr. Fotografii: | 1 | |||||||
Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!
Vedere din lateral |
Timp total: 0.03s...
[]:1