Iaşi :: Mănăstirea Golia

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Mănăstirea Golia
Iaşi

Religie:

Ortodox

Localitate:

Iaşi

Judeţ:

Iaşi

Adresa:

strada Cuza Vodă nr. 51

Cod poştal:

700040

Persoana de contact:

Protos. Serafim Nastasiu

Telefon:

0723... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

@mmb.ro

Adresă web Biserica:

golia.mmb.ro

Adrese utile:

www.MMB.ro, www.icc.ro, is.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Înălţarea Domnului, Izvorul Tămăduirii (Vineri, în Săptămâna luminată) Sf. Treime (a doua zi de Rusalii)

Stil arhitectonic:

Tradiţional moldovenesc

Înălţime maximă:

30m

Detalii:

Veche ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "Înălţarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu între anii 1650-1653 şi terminată de fiul său, Ştefăniţă Vodă. "Strălucită şi bogat înzestrată" biserica apare ca o construcţie monumentală care îmbină, după exprimarea ţarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici în vizită la 1711, "trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc".

Din mobilierul iniţial se mai păstrează: tronurile domneşti, un policandru cu însemnele lui Vasile Lupu şi patru sfeşnice comandate în Danemarca. O frumoasă catapeteasmă datează din 1838.
Caracterul de necropolă al bisericii "Doamnei" - cum era cunoscută în epocă - este confirmat de existenţa multor morminte şi pietre funerare, în pronaos şi pridvor.
Pradă incendiilor din 1687, 1732, 1822 şi afectată de un cutremur în 1738, bisericii mănăstirii i s-au făcut numeroase reparaţii.
Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1667 şi un turn-clopotniţă refăcut la 1900, despre care Paul de Alep spunea la 1653 că "nu are pereche în toate aceste ţări prin înălţime, lărgime şi măreţie".
Turnul Goliei are o înălţime de 30 metri. Vizitatorul care doreşte să aibă o panoramă a oraşului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară şi terase, turnul este unul dintre simbolurile Iaşilor. Prin anul 1890 era mai înalt decât astăzi şi avea la partea superioară un balconaş. Acolo patrula un pompier, pentru a observa şi anunţa de îndată posibilele incendii. În prezent, turnul Goliei rămâne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla "oraşul celor şapte coline".
Aproape de turn întâlnim o cişmea care datează din vremea lui Alexandru Moruzi. În incintă se mai află o casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar diaconul Ion Creangă, şi stăreţia care adăposteşte paraclisul "Brâul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie în sec. al XIX-lea.
Mănăstirea Golia, "mare minune şi podoabă a oraşului Iaşi", închinată mănăstirii athonite Vatoped, a fost condusă mai ales de egumeni greci. Între ei, doi mitropoliţi: Gherasim de Sevastia, menţionat la 1761 cu rang imediat după mitropolitul ţării, şi Grigore de Irinopoleos în sec. al XIX-lea. După arderea curţilor domneşti, în 1786, a devenit chiar reşedinţă mitropolitană, Gavril Calimachi mutându-se aici, unde a şi murit.
Martoră a unor evenimente din epocă, între care aducerea corpului neînsufleţit al cneazului Potemkin la 1791, ale cărui "viscere" au fost îngropate în biserică, sau slujba de înmormântare a primului domn pământean de după domnitorii fanarioţi, Ioan Sandu Sturdza, la 1842, biserica Golia e cunoscută însă ca o biserică a "cununiilor". Această tradiţie a fost fixată din sec. al XVII-lea, când patriarhul Ţarigradului, Iacov, aflat în Moldova, a oficiat cununiile domneşti ale lui Constantin Duca şi Maria Brâncoveanu, în 1693, şi Antioh Cantemir cu Catrina, la 1696.
Căzută în ruină după secularizare (1863) , mănăstirea a fost închisă între 1900-1947, devenind apoi biserică parohială până în 1992, când a fost redeschisă ca mănăstire misionară.
n toamna anului 1992 era instalată la Golia o tipografie nouă, procurată din Elveţia cu sprijinul unor organizaţii creştine occidentale. Editura Mitropoliei şi-a mutat apoi sediul aici, într-o clădire nouă, construită în anul 1997. În primăvara anului 1998 şi-a început activitatea postul de radio Trinitas, pe frecvenţa 92, 70 MHz, cu emisiuni 24 de ore din 24 în fiecare zi.
Prin găzduirea Institutului cultural-misionar Trinitas, Mănăstirea Golia a devenit astăzi un important centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă. Website-urile http://www. trinitas. ro/ şi http://www. golia. ro/ oferă informaţii bogate despre Institutul Trinitas şi despre Mănăstirea Golia.
Fireşte, sărbătoarea Sf. Treimi constituie acum al treilea hram al mănăstirii Golia.

Alte informaţii:

Exteriorul trădează influenţa Renaşterii târzii, prin intermediul Galiţiei: edificiu de tip clasic, din blocuri de piatră făţuită, străjuit de pilaştri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) şi cornişă în stil baroc susţinută de console. Acoperişul este o aglomerare de turle, turele şi cupole dispuse în linie şi susţinute de arcaturi etajate (kokoşniki) . Cu baza octogonală, turlele prezintă inovaţii ornamentale, cu decoraţie munteană şi motive orientale ce reflectă mai mult "o profunzime ţarigrădeană".
Interiorul, tradiţional moldovenesc, contrastează cu faţadele clasice, repetând împărţirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu cafas în tindă (o raritate în Moldova sec. al XVII-lea) şi cu bogate chenare orientale în jurul celor două uşi ale bisericii.
Scriitorul George Călinescu îşi manifestă cu multă fineţe admiraţia pentru sfântul locaş: "Biserica Golia scoate efecte de umbră şi lumină din elemente clasice şi aspectul de operă în stil Renaştere e izbitor. Biserica e de piatră albă, ferestrele au pilaştri mici şi frontoane triunghiulare şi semicirculare, toată biserica se sprijină în afară de pilaştri falşi cu capiteluri corintiene foarte bogate, încât totul dă un plăcut efect de frunziş marmorean, peste care stă cornişa cu modiglioni. Sus, turle de felurite dimensiuni, stau pe trei trepte de tambururi, totul fiind ornamentat de astă dată oriental, cu firide oarbe, în treflă, în ogivă, în arc oriental trilobat. Ziduri masive şi un turn de piatră paralelipipedic străjuiesc această fantomă albă, plină de fantezie".
Pictura, refăcută în mai multe rânduri, păstrează puţine fresce originale în concile absidelor laterale şi în pridvor.
Dacă intenţia mitropolitului Veniamin Costachi de a înfiinţa o şcoală în această mănăstire nu s-a realizat, rolul cultural al Goliei se împlineşte astăzi prin Institutul cultural-misionar Trinitas (editură-tipografie-radio) care funcţionează aici, împletind tradiţia rugăciunii neîncetate cu misiunea prin cultură.

Cod Monument:

IS-II-a-A-03852

Nr. vizualizări:

37440

Data ultimei vizualizări:

2026-10-24 20:12:22

Data ultimei actualizări:

2016-07-26 11:09:46

Data încărcării pe sit:

2005-11-24 05:10:47

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2010-10-13
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40X
Contor: 165

Vedere din lateral
Foto: Alexandru Losonczy

Timp total: 0.03s...

[]:1