Studenti din sapte tari vor restaura cea mai mare fresca medievala din Transilvania - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Studenți din șapte țări vor restaura cea mai mare frescă medievală din Transilvania

[2026-04-30]
de Cristian Damian

Studenți din șapte țări vor restaura cea mai mare frescă medievală din Transilvania în cadrul unui proiect internațional, desfășurat în satul Șmig din județul Sibiu.
Lucrările se desfășoară la școli de vară dedicate restaurării suprafețelor arhitecturale cu tineri specializați în conservarea patrimoniului, provenind din România, Ungaria, Germania, Franța, Olanda, Austria și Italia, a transmis Consiliul Județean Sibiu într-o postare pe pagina de Facebook.
Alexander Kloos, cetățean german implicat în proiecte de conservare și restaurare a bisericilor fortificate săsești din Transilvania, a subliniat caracterul unic al experienței pentru participanți.
„Toți fiind conștienți de șansa unică pe care o întâlnesc aici, în Șmig, pot învăța practic despre restaurare și conservare pe o frescă din Evul Mediu. În Europa nu mai există prea des astfel de ocazii, majoritatea lucrărilor de acest tip fiind deja restaurate”.
Fresca de aproximativ 260 de metri pătrați ilustrează teme specifice spiritualității medievale, precum Legenda Sfântului Ladislau sau Rugăciunea Sfintei Ecaterina, și reprezintă una dintre cele mai valoroase picturi murale din regiune.
Realizarea frescei
Specialistul restaurator Lorand Kiss a explicat că pictura a fost descoperită în urmă cu aproximativ două decenii: „Este o frescă despre a cărei existență nu știa nimeni în urmă cu 20 de ani. A fost realizată, probabil, de același pictor care a lucrat și la biserica din Mălâncrav”.
Lorand Kiss a evidențiat tehnicile tradiționale utilizate în realizare, precum pigmenții naturali întrebuințați.
„Pentru galben se utiliza inclusiv gălbenușul de ou, iar pentru suportul culorilor se apela la cazeina din lapte. Desigur, nu lipsea cărbunele pentru negru sau oxidul de cupru pentru verde”.
De-a lungul timpului, fresca a fost acoperită cu var sau tencuială, în contextul schimbărilor confesionale, însă a fost păstrată într-o stare care a permis restaurarea ei în prezent.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 7, Ultimul acces: 2026-05-02 08:17:22