Un ideal împlinit: 7 ani de la sfinţirea altarului Catedralei Naţionale

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Un ideal împlinit: 7 ani de la sfinţirea altarului Catedralei Naţionale

[2025-11-25]

de Ştefana Totorcea

Marţi, în ziua de pomenire a Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, se împlinesc şapte ani de la sfinţirea altarului Catedralei Naţionale – un ideal devenit realitate în timpul generaţiei noastre.
Sfinţirea a fost oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cărora li s-au alăturat ierarhii din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Data sfinţirii a fost aleasă în preajma Zilei Naţionale a României, sfinţirea reprezentând cel mai important eveniment din Anul Centenar al Marii Uniri.
1840: Conturarea idealului
Într-un mesaj transmis în ziua respectivă, Patriarhul României amintea că edificarea unei Catedrale Naţionale a fost un ideal istoric al românilor, începând din 1840, când, la dorinţa Regelui Carol I, Adunarea Deputaţilor şi Senatul României au votat Legea nr. 1750, pentru construirea „Bisericii Catedrale din Bucureşti”.
„Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii în Bucureşti a Catedralei Mântuirii Neamului, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independenţă din anii 1877-1878”, amintea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Perioada interbelică: Demersuri şi blocaje
„În anul 1925, în data de 27 noiembrie, la doar câteva zile după întronizarea sa ca Patriarh, Miron Cristea obţine aprobarea Primului Ministru, Ionel I.C. Brătianu, de începere a demersurilor pentru construirea noii catedrale.”
În 1929 a fost sfinţit locul pentru noua catedrală la baza Dealului Mitropoliei, dar primul patriarh al României nu a reuşit să înceapă construcţia din cauza unor blocaje, urmate de criză economică, război şi instaurarea regimului comunist ateist.
Amplasamentul final al Catedralei Naţionale a fost ales şi în amintirea celor cinci biserici „răstignite” din zonă – adică demolate sau translate de regimul comunist, pentru a face loc proiectului de sistematizare care includea şi Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului).
Perioada post-comunistă
„Construcţia acestei Catedrale s-a desfăşurat într-o perioadă grea, de criză economică şi de criză în domeniul construcţiilor, însă am păstrat mereu convingerea că edificarea ei este un semn de speranţă, atât pentru firmele care au lucrat direct sau indirect, cât şi pentru miile de muncitori din şantierul Catedralei Naţionale, care, într-o perioadă de criză, au avut un salariu asigurat datorită acestui edificiu”, mai transmitea, cu opt ani în urmă, Patriarhul României.
„Evenimentul sfinţirii Catedralei Naţionale, ne ajută să înţelegem că evidenţierea marilor simboluri şi valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor. Avem nevoie de simboluri pentru că avem nevoie să cultivăm comuniunea noastră, ca popor”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel în mesajul transmis în 25 noiembrie 2018.
Catedrala Naţională azi
Şapte ani mai târziu, în 26 octombrie 2025, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul României au sfinţit pictura în mozaic a Catedralei Naţionale, evenimentul fiind central în seria de manifestări dedicate Centenarului Patriarhiei Române.
Timp de 11 zile, 24 de ore din 24, aproximativ 315.000 de români din întreaga ţară şi din diaspora au stat la rând pentru a se închina în sfântul altar, deschis în mod excepţional pentru eveniment.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 109, Ultimul acces: 2026-08-26 23:52:21

Timp total: 0.04s...

[]:1